Thor

Thor

In Bizar by A.B.BLasă un comentariu

Cu siguranță sunteți deja familiarizați cu zeul Thor dacă sunteți fani ai filmelor americane cu supereroi, care au la bază benzile desenate Marvel. Deși filmele nu respectă întocmai legendele, realizatorii au reușit să creeze niște peronaje carismatice care înfațișează zeii nordici. E de admirat că vechile mituri despre crearea lumii și despre veșnica luptă dintre bine și rău sunt puse în lumină, chiar și în această formă foarte comercială. Amintim titlurile filmelor americane cu Thor, în caz că v-a scăpat vreunul: Almighty Thor” (2011), „Thor” (2011), „Thor: The Dark World” (2013) si „Thor: Ragnarok” (2017).

Mitologia nordică adună laolaltă religia indigenă pre-creștină, legendele și miturile popoarelor scandinavice, incluzând și pe cele care s-au stabilit în Islanda. Mitologia nordică este o colecție de mituri și povestiri ale triburilor germanice nordice. Aceste mituri erau transmise prin viu grai sub formă versificată. Unele aspecte ale mitologiei au trecut în folclorul scandinavic și au supraviețuit până în zilele noastre. Altele au fost, de curând, reinventate sau reconstruite de neopagânismul germanic.

Vikingii au avut o civilizație înfloritoare în Scandinavia, începând cu anul 800 d. Hr și până în anul 1100 d. Hr. Ei erau un popor bizar și explorator, ce îmbina creșterea animalelor cu expediții sângeroase de jefuire. Miturile lor mai dăinuiesc încă în Anglia zilelor noastre. Zilele săptămânii, așa cum le cunoaștem din engleză, vin de la numele unor zei importanți ai vikingilor: Tuesday (marți – de la Tyr, zeul războiului), Wednesday (miercuri – de la Odin, creatorul zeilor), Thursday (joi – de la Thor, zeul tunetului) și Friday (vineri – de la Frigg, soția lui Odin).

În mitologia vikingilor, zeii erau împărțiți în zei ai fertilității, ai păcii, și zei ai războiului. Se credea că zeii Vanir, ai fertilității, au fost venerați primii, iar supremația zeilor războiului Aesir, s-a petrecut mult mai târziu. Odin, creatorul, era regele zeilor Aesir. După ce a creat specia umană, Odin s-a căsătorit cu Frigg, iar copiii lor au fost zeii Aesir, printre care Thor, Tyr, Heimdall și Balder, frumosul.

Zeul Thor

Cum spuneam, cea de-a patra zi a săptămânii, și-a primit numele după legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor’s Day – ziua fulgerului; sau, în suedeză – „Torsdag”, însemnând „ziua lui Thor”).

Thor este fiu al lui Odin și al zeiței Frigga, fiind extrem de venerat. El era zeul tunetelor și al fulgerelor. Furia lui este teribilă, iar în asemenea momente forţa îi creşte considerabil. Dar atunci când este calm, este fiinţa cea mai blândă din lume, parând chiar naiv. Thor este duşmanul neînduplecat al giganţilor şi se arată prietenul fidel al omenirii. El nu aruncă cenuşa pentru a devasta, ci pentru a fecunda pământul.

Thor este, prin excelență, campionul zeilor, arhetipul eroilor germanici. Spre deosebire de Odin, care era patronul nobililor, Thor îi ocrotea pe oamenii simplii, fiind extrem de popular. În general, el îi apără pe muritori în fața forțelor dezlănțuite ale naturii.

Avea atribuții complexe; asemeni lui Odin, era atât un zeu al războiului, cât și al primăverii, al tunetelor și fulgerelor, iar simbolul său era ciocanul magic Mjolnir, pe care-l folosea cu mâna acoperită într-o mănușă de fier, deoarece reprezenta forța nemăsurată a trăsnetului. Iată ce spune despre acest ciocan magic Victor Kernbach în celebra sa lucrare „Miturile esențiale„:

„(…)ciocanul său, Mjolnir, aduce focul pur al fulgerului ceresc, în contrast cu focul subteran, impur, patronat de zeul infernal Loki (…)”

Fără acele mănuși de fier nu putea mânui ciocanul fermecat. Ciocanul, o dată aruncat, se întoarce precum un bumerang înapoi în mâinile sale, și se spune că acel ciocan nu a ratat nici o țintă. De asemenea, recuzita sa mai conținea și o centură magică, centura Megingiord care îi oferea putere divină cât era încins cu ea la brâu.

Zeul locuia într-o casă imensă cu peste 500 de camere, fără acoperiș, și călătorea într-un car de foc tras de doi țapi numiți Tanngrisnir și Tanngnjoster. El străbătea ținuturile oamenilor peste care domnea, protejând Asgradul și Midgardul.

Thor

Matrițele în care se turnau crucile dar și ciocanele lui Thor pentru a fi folosite ca amulete

Soția sa era Sif, cea cu părul de aur, zeiță a munților, a ierbii și a fertilității. Împreună cu ea, el are un fiu, pe Magni. Dar Thor mai are și copii din flori, făcuți cu giganta/uriașa Jarnaxa – pe Modi și Thrud.

Vikingii păgâni din secolul X d.Hr. purtau la gât amulete în forma unui ciocan miniatural, pentru a fi protejați de Thor. Aceste ciocane erau asemenea crucifixurilor purtate de creștinii europeni. De fapt, argintarii turnau și ciocanele și crucile în aceleași matrițe. În perioada de tranziție dintre păgânism și creștinism, mulți scandinavi se puneau la adăpost în ceea ce privește credința. Documentele arată că un viking, Helgi cel Slab, a spus că el “credea în Hristos, dar se ruga lui Thor în timpul călătoriilor pe mare și în situații dificile.

Furtul ciocanului lui Thor

Zeul poporului Thurse, un popor de uriași, pe nume Thrym, a reusit să fure Mjolnir-ul, în timp ce Thor dormea. Când Thor a realizat că a fost prădat, îi cere ajutorul lui Loki. Loki află că Mjolnir-ul se afla la Thrym, care, pentru a-l înapoia pusese o condiție. Cerea ca Freyja, zeița iubirii și a frumuseții să îi devină soață. Însă, aceasta nu acceptă, iar Thor, împreună cu ceilalți zei hotărăște să se deghizeze în zeița Freyja și să mearga el însuși la Thrym. Reușeste să își recupereze ciocanul și se răzbună pe Thrym, omorând întregul popor de uriași.

Călătoria în Utgard

Thor merge în ținutul Utgard care era populat de un neam de giganți. Aici, el este supus de aceștia unor probe. Prima provocare la care a fost supus a fost aceea de a bea o băutură dintr-un corn de uriaș. Culmea, chiar dacă Thor bea și mănâncă enorm, el nu a reușit să dea gata băutura din corn. A doua provocare a fost să ridice o pisică. Pierde și această provocare. Iar la ultima probă a fost provocat să lupte cu o bătrânică, și culmea, aceasta l-a învins.

Thor

Christopher Hemsworth (11 august 1983, Melbourne, Australia), cunoscut cel mai bine pentru interpretarea rolului lui Thor

Thor e complet dezorientat, rănit în orgoliu, și se retrage pentru a se reface. Calmându-se, el își dă seama că acele probe au fost niște păcăleli. Cornul era fără fund, deoarece era legat de mările și oceanele pământului, care au scăzut când Thor a sorbit din el. Pisica era șarpele Midgar care înconjura pământul, iar bătrâna cu care s-a luptat era personificarea bătrâneții. Thor vrea să se razbune pentru toate acestea, însă Utgardhaloki dispare.

Alte legende despre Thor

Conform unui mit din scrierile “Edda” (“Edda” este numele a două mitografii islandeze: “Edda Veche” redactată în secolele X-XII și descoperită de Brinjolf Svejson în 1643 și “Edda Nouă” atribuită islandezului Snorri Sturluson (1179-1241); scrierile cuprind un tratat de mitologie și unul de poetică), Loki zbura ca un uliu și într-o zi a fost capturat de uriașul Geirrod. Acesta urându-l pe Thor, care era dușmanul giganților, i-a cerut lui Loki să îl aducă pe inamicul său la palat. Loki a fost de acord să îl ducă pe Thor în cursă și a pornit cu el, folosindu-se de diferite pretexte, în drum spre castelul lui Geirrod. Cei doi s-au oprit la un moment dat la casa gigantei Grid. Ea i-a spus în secret zeului Thor, de planul lui Loki, dăruindu-i mănușile de fier, ciocanul și centura de care am amintit anterior. Folosindu-se de acestea, Thor l-a ucis pe Geirrod și pe fiicele lui, Gjalp și Greip.

În ziua Ragnarök-ului, el și Jormungand (urmaș al zeului Loki) s-au omorât unul pe celălalt.

Lasă un comentariu