planșa Ouija

Planșa Ouija

In Paranormal by A.B.B4 comentarii

Unele mediumuri folosesc o planșă / tablă Ouija pentru a se conecta cu lumea spiritelor.

Numele de “Planșa Ouija” este o marcă înregistrată pentru un anumit produs, care a început apoi să fie folosit pentru a desemna orice asemenea dispozitiv. Unii oameni le văd ca pe niște jucării inofensive, iar planșa Ouija originală este al doilea cel mai bine vândut joc de societate, cu 25 de milioane de exemplare vândute în Europa și SUA până acum.

Alții le consideră niște modalități periculoase de a ne amesteca în lumea spiritelor și sunt îngrijorați de faptul că planșele Ouija continuă să fie disponibile în magazinele de jucării și suveniruri.

Cei care cred că prin intermediul planșei Ouija sunt transmise mesaje din lumea de dincolo sugerează că aceasta îi ajută întrucâtva pe oamenii care nu au puteri extrasenzoriale să stabilească o legătura cu spiritele. În acest caz, este irelevant dacă indicatorul este mișcat chiar de spirit sau indirect, de către unul din utilizatori. Ouija nu are nici o putere singură, ci servește doar ca intermediar, focalizând puterile paranormale latente ale utilizatorilor.

Sceptcii spun că așa-zisele mesaje ale spiritelor își au originea în subconștientul participanților, iar ceea ce pare o smucitură a indicatorului este de fapt cauzată de contracții musculare involuntare, cunoscute sub numele de  procese ideomotoare. Oricare ar fi sursa lor, nu încape îndoială că au fost recepționate unele mesaje prin intermediul acestei planșe, multe dintre ele prevestind moartea.

Ce este planșa Ouija și cine a inventat-o?

Instrumentul este format din două părți: o tablă întinsă și netedă, de aproximativ 56×38 cm și un indicator cu trei picioare, în formă de triunghi sau de inimă, numit planșetă, care poate aluneca ușor pe suprafața tablei. Pe tablă este scris alfabetul, cu litere mari lizibile, de-a lungul a două linii curbe; deasupra, la dreapta, respectiv la stânga, sunt cuvintele “da” și “nu”. Jos se află scris “La revedere” (pe unele table apare și cuvântul “Poate”). De regulă mai sunt și alte simboluri mistice fără însemnătate, menite să îi dea un design bizar. În timpul unei ședințe de spiritism, mediumul își va plasa ușor degetele peste planșetă, iar spiritul va asigura energia necesară pentru a o muta pe “da” sau pe “nu”, ca răspunsuri la întrebări, sau pentru a primi un text. Utilizatorul (numit în unele cărți și “călător”) pune o întrebare, al cărei răspuns este arătat, literă cu literă, prin mișcarea planșetei (indicatorului).

planșa ouija

Planșa Ouija veche cu rotițe și creion

Dacă nu aveți de unde cumpăra o tablă Ouija, e bine de știut că orice suprafață plană, lustruită, poate fi transformată în planșă Ouija, cea mai practică fiind o masă rotundă îndeajuns de mică pentru ca participanții – de obicei nu mai mult de patru, cinci – să ajungă cu mâinile în partea opusă. Împrejurul marginii se amplasează literele alfabetului – și numerele de la unu la nouă. Fiecare participant își așază degetul arătător pe o plăcuță, un pahar întors cu fundul în sus sau orice altceva ce poate aluneca ușor pe suprafața mesei; după o vreme, indicatorul (sau “călătorul”, așa cum i se mai zicea), va începe să se deplaseze de la o literă la alta, articulând cuvinte și propoziții, adesea atât de repede încât nu e prea ușor să se țină o consemnare scrisă. “Călătorul” poate răspunde la întrebări, ca acționând în slujba unui spirit (pe care îl poate identifica); sau poate pur și simplu să ofere la întâmplare tot felul de informații nesolicitate. Materialul e adesea banal, dar ocazional se oferă informații despre care nici unul dintre participanți nu are cunoștință, putând fi însă ulterior verificate.

Tabla Ouija ca produs comercial, a devenit disponibilă publicului american în 1890 și a fost vândută pe piață ca joc de societate. Potrivit creatorilor săi, E.C. Reiche, Elijah Bond și Charles Kennard, numele tablei deriva de la un termen antic egiptean, însemnând “noroc”. Egiptologii au avertizat însă că “ouija” nu era nicidecum o binecuvântare străveche, iar William Fuld, un angajat al companiei lui Kennard, a fost de acord, susținând că de fapt el inventase tabla, creându-i numele prin îmbinarea cuvintelor “oui” și “ja” (franțuzescul “oui” – “da” și nemțescul “ja” – “da”). În 1892, compania lui Kennard a dat faliment, iar vânzarea tablelor Ouija a fost preluată de Fuld.

planșa Ouija

Tabla Fuji

Se pare că tabla Ouija ar fi fost de fapt inspirată de o planșetă utilizată de spiritiști vreme de secole, aceștia executând prin intermediul ei scrierea automată. Aceasta arăta cam așa: planșeta era un obiect în formă de inimă sau de triunghi, cu o latură de aproximativ 10 cm și două de 7 cm, montat pe două piciorușe, îmbrăcate cu pâslă sau fiind prevazută cu rotițe. În vârful planșetei se afla un orificiu care era locașul unui creion sau stilou, al cărui vârf servește ca un al treilea picioruș. Când este plasată pe o foaie de hârtie iar mediumul își așază ușor degetele pe suprafața ei, planșeta se va mișca de-a lungul foii și va scrie mesaje pentru auditoriu.

Ideea tablei Ouija ar fi putut fi inspirată și de vechea metodă a scrierii cu paharul, practicată încă de unele mediumuri.  Această metoda presupune folosirea unei bucăți mari de hârtie pe care literele alfabetului sunt scrise în cerc. Pe foaie se pune un pahar fără picior, cu buza în jos. Participanții la ședință, de obicei doi, dar nu mai mult de patru, își pun degetele pe fundul paharului întors. După puțin timp se crede că energia spiritelor pătrunde în sticlă. Pe măsură ce paharul se mișcă, el se va opri asupra anumitor litere care, scrise apoi pe o altă foaie de hârtie, vor releva mesaje inteligibile.

Egiptenii foloseau un inel legat cu o sfoară pe care îl suspendau deasupra unei tăblițe inscripționate cu simboluri mistice. Cel care punea întrebările nota ce simboluri arăta inelul. O altă sursă de inspirație ar putea fi tabla chinezească Fuji, pe care se află însemnate cuvinte chinezești și pe deasupra căreia un indicator se mișca, aparent singur.

Forțe demonice?

A existat un număr alarmant de mare de atacuri violente și sinucideri în rândul adolescenților, în care erau implicate persoane care susțineau că procedaseră așa în urma îndemnurilor unor forțe demonice contactate prin planșa Ouija. Aceasta este considerată un joc “distractiv”, în care “participanții” cer sfatul “Oracolului Misterios”, dar dovezile arată că, ajunsă pe mâini greșite, Ouija poate crea o dependență periculoasă pentru cei dezechilibrați mental.

Fenomenul a fost comparat cu formarea unui număr de telefon la întâmplare, în speranța de a lua legătura cu un membru al familiei, prieten etc. Dar este mult mai probabil ca persoana care va răspunde să fie un necunoscut, care să nu poată rezista tentației de a-și bate joc de apelant, sau chiar de a-i face rău. Chiar dacă spiritele care ar fi atrase de acest gen de activitate nu sunt răuvoitoare sau vătămătoare, ar putea să influențeze modul în care jucătorii le interpretează mesajele prin simplul fapt că sunt spirite rătăcitoare și deci, cel mai probabil depresive și dependente care abia așteaptă să se agațe de cineva. Toate acestea ar putea explica numărul mare de mesaje negative primite prin planșa Ouija. Se presupune că spiritele inofensive se află în afara influenței planșei, bucurându-se de odihna eternă, nefiind frământate de nimic.

Planșa Ouija nu este în sine o sursă a răului, dar are un efect de atracție asupra celor iresponsabili și imaturi, care nu se pot descurca cu mesajele primite. Dacă ai putere naturală de medium, nu ai neapărat nevoie de Ouija sau de alt obiect pentru a intra într-o ușoară transă care să îți permită să primești mesaje de la spirite.

Cei pasionați de filmele horror își amintesc de filmul “Exorcistul” în care o fetiță devine posedată prin intermediul unei planșe Ouija. Acest film nu este singurul în care Ouija este folosită pentru a crea un efect dramatic. În filmul “Dincolo de aparențe”, Michelle Pfeiffer și prietena sa încearcă să ia legătura cu fantoma din casa ei printr-o planșă Ouija, iar personajul Monica din serialul “Prietenii tăi” folosea și ea una ocazional. Filmul “Ouija” lansat în 2007 are intriga bazată pe întâmplări legate de o planșă Ouija, cu urmări paranormale și înspăimântătoare.

Cazul Pearl Curran

Printre cei mai cunoscuți utilizatori ai planșei Ouija se numără și doamna Pearl Curran, o casnică din Middle West, SUA, care a folosit o planșă pentru prima dată în 1913.

Alăturându-se sesiunilor pentru a face pe plac unei prietene, Mrs Curran a fost informată prin intermediul planșei, ca avea de acum un “spirit director”, numit “Patience Worth”, o fată ce fusese omorâtă de Pielile Roșii în secolul al XVII-lea.

Spiritul acelei fete  putea să indice la început doar grupul de litere “pat c” în mod repetat. Acest spirit a învățat curând să folosească în mod eficient o planșă și a dat de înțeles că numele ei este Patience Worth. Acest spirit dădea foarte rar detalii despre sine, preferând să dicteze poezii. Din puținele informații adunate, se pare că Patience Worth a avut o viață grea. Se născuse în Dorset prin anul 1640, dar când era mică s-a mutat cu familia într-una din coloniile engleze din America de Nord. La scurt timp după ce a ajuns acolo, a fost omorâtă într-un atac al unui grup de amerindieni.

Doamna Curran nu era vreo spiritualistă, dar o fascina personalitatea acestui spirit, precum și mesajele trimise care constau în poezii și aforisme pline de umor. Un exemplu tipic al poeziei sale de la începutul ședințelor a fost “Levănțica și dantela”:

Cer purpuriu; amurg

Tivit cu argintii stele pâlpâitoare;

Frânturi de nori, zdrențuiți ca dantela învechită

Și luna ca o suveică privind cu fața-i palidă.

 

Amurg și umbre în grădină;

Cântul curgător al unei păsări de seară;

Și mireasma de levănțică și de rută

Ca amintirea zilei stăruind”.

Worth i-a dictat peste 1,6 milioane de cuvinte doamnei Curran. Majoritatea operelor sale au fost publicate chiar sub numele de Patience Worth, inițial fără a menționa că acesta era un spirit contactat prin planșa Ouija.

Cărțile au primit câteva laude din partea criticilor și s-au vândut destul de bine, dar vânzările au luat avânt odată ce doamna Curran a recunoscut metaoda folosită.

Patience i-a dictat doamnei Curran o întreagă carte numită Telka, despre viața unei tinere ce trăise în Anglia în epoca anglo-saxonă, carte care nu numai că s-a vândut, fiind o carte bine scrisă, dar i-a uluit pe experții perioadei, fiind alcătuită aproape în întregime din cuvinte care, deși demodate, se folosiseră în epoca în care se petrecea acțiunea. Până și specialiștilor le-ar fi fost greu să scrie în acel limbaj, iar doamna Curran nu era nici pe departe o expertă, având o educație rudimentară.

Mai târziu, Patience avea să-i transmită cărți încununate de un și mai mare succes The Sorry Tale despre viața lui Iisus și Hope Trueblood amplasată în epoca victoriană.

“Fie conceptul nostru asupra a ceea ce numim subconștient trebuie modificat radical, ca pentru a include potențe de care până acum nu aveam cunoștință, fie trebuie admisă existența unei alte cauze operând prin, dar fără a-și avea originea în subconștientul doamnei Curran” a spus parapsihologul Walter Franklin Prince după ce studiase acest caz pe toate părțile.

Oricare ar fi originile cărților lui Worth, acesta a fost doar un exemplu de presupusă operă literară de dincolo de moarte.

Alte cazuri legate de planșa Ouija

Totuși, dacă vă gândiți să deveniți un scriitor de succes care se îmbogațește din vânzarea cărților, apelând la o tablă Ouija și la un spirit care să vă dicteze cărțile, nu e chiar un loz câștigător. Iată un exemplu. În 1917, Emily G. Hutchings folosea planșa Ouija, când, dintr-o dată, a părut că ia legătura cu scriitorul american, Mark Twain, decedat în 1910. Spiritul lui Twain i-a dictat un roman pe care Hutchings a încercat să îl publice sub numele de Mark Twain. Cum era de așteptat, familia celebrului scriitor a luat măsuri legale pentru a opri publicarea cărții în numele acestuia, declarând că este o escrocherie. Majoritatea criticilor au fost de acord că este atât de prost scrisă, încât nu era posibil să fi fost scrisă de Twain, viu ori mort…

planșa Ouija

O veche Planșă Ouija cu creion inclus în locașul indicatorului

Unii cercetători se tem că pot exista ființe răuvoitoare care vor folosi planșa Ouija ca mijloc de a lua legătura cu un om. Entitatea poate pretinde că este spiritul inofensiv sau prietenos al unui mort, și va distorsiona mesajele așa încât să îl convingă pe om sa comită fapte răuvoitoare. Cu siguranță, anumite persoane pot dezvolta o dependență patologică față de Ouija, distrugându-și familiile și carierele. Este discutabil dacă aceste probleme de comportament sunt din cauza unui spirit răuvoitor, sau din cauza problemelor psihologice ale utilizatorului.

În 1963, o newyorkeză, Jane Roberts, experimentând cu o planșă Ouija, a descoperit că era copleșită cu informații din partea lui “Seth”, extrem de cunoscător în domenii despre care ea știa prea puțin sau chiar nimic; iar cărțile în care și-a descris experiența făceau dificil dezacordul cu verdictul lui Eugene Barnard de la North Carolina State University, care l-a investigat pe Seth:

“Nu cred că Jane Roberts și Seth sunt una și aceeași persoană sau aceeași personalitate, ori fațete diferite ale aceleiași personalități. Totuși, asta ridica întrebarea: este oare tradiția științifică occidentală, care i-a ținut robi pe psihologii ortodocși, capabilă să trateze un caz de acest fel?”

Încă de la începuturile folosirii ei s-a iscat controversa dacă mișcările indicatorului ar trebui puse pe seama presiunii musculare exercitate de un membru al grupului (sau de toți, dacă așteaptă împreună răspunsul la întrebare) sau a unui spirit. Scepticii pot insista că presiunea conștientă, cu vârful degetului, sau a vreunui glumeț din grup, e aceea care mișcă indicatorul – lucru ce se întâmplă ocazional; dar oricine a asistat la un număr de ședințe realizează ca o asemenea explicație e inadecvată.

Într-o încercare de a tranșa problema, Sir William Barrett a organizat o serie de experimente la Dublin, în timpul primului război mondial: mai întâi, amestecând periodic literele pe baza supoziției că subconștientul individual (sau de grup), zăpăcit, nu va fi capabil să “opereze” atât de ușor cu indicatorul; iar apoi, când a reieșit că amestecarea nu crea nici o dificultate apreciabilă, ascunzând unele litere astfel ca subiecții, cu degetele pe indicator, să nu poată vedea ce cuvinte forma acesta. Nici noul procedeu nu a dat rezultate, deoarece in continuare se formau fraze coerente,, demonstrând prin urmare că, dacă subconștientul colectiv era răspunzător de mișcări, trebuia oricum să existe o dimensiune paranormală.

Lasă un comentariu

 

Comentarii

  1. Dupa toate filmele de groaza pe care le.am vazut cu tablița asta nu cred ca as vrea sa fiu in preajma uneia.

  2. Cred ca si daca asisti la un ritual de exorcizare e periculos. Am fost intr.o excursie pe la manastiri si intr.una din ele se facea asa ceva. Nu am mai dormit bine o saptamana. Nu as vrea sa mai asist la asa ceva. Bine, la Ouija e altceva, deoarece orice curios poate sa o foloseasca, si orice copil. Nici mie nu mi se pare ok sa poti cumpara atat de usor asa ceva.

  3. Cand incepi sa folosesti Ouija trebuie sa faci o rugaciune ca sa trieze cumva spiritele. Iar daca simti o prezenta negativa, trebuie sa te rogi pentru ea si sa ii trimiti lumina, si te va lasa in pace.

  4. Si Ouija e periculoasa dar si prin filmele horror cred ca se deschid portaluri pentru fiinte stranii prin frica pe care o provoaca.