Virusul Apocalipsei readus la viaţă după 30.000 de ani

Denumit şi Mollivirus Sibericum acest mega-virus sau “virus gigantic” a fost descoperit de oamenii de ştiinţă în solurile îngheţate din nord-estul Siberiei.




Potrivit descoperitorilor săi, virusul este capabil să-şi schimbe cu mare uşurinţă forma, are o vechime de aproximativ 30.000 de ani, a fost găsit în permafrost (un strat adanc de sol îngheţat) iar cercetătorii au reuşit să-l readucă la viaţă!

Mollivirus Sibericum se alătură Pandoravirus, Mimivirus şi Pithovirus în familia viruşilor giganţi indentificaţi din 2013 şi până în prezent. Doi dintre aceşti mega-viruşi au fost găsiţi în straturile de permafrost, lucru care dovedeşte cât de riscante pot fi operaţiunile de forare la mare adâncime în căutare de materiale preţioase sau petrol. Astfel de operaţiuni s-au înmulţit în ultimii ani, tot mai multe companii forând straturile adânci de permafrost din Siberia şi Antarctica în căutare de profit.

La pericolul precizat mai sus, se adaugă şi riscul reprezentat de încălzirea globală care topeşte într-un mod alarmant gheaţa din Siberia şi Antarctica.

Anul trecut, un alt mega-virus denumit Pithovirus, a fost trezit la viaţă după ce acesta a fost descoperit în acelaşi eşantion de sol.

Potrivit cercetătorilor, Mollivirus Sibericum este unul dintre cei mai periculoşi mega-viruşi descoperiţi până în prezent. Acesta conţine 500 de gene şi se prezintă sub formă unei cochilii alungite de 0,6 microni lungime. Pentru a supravieţui şi pentru a se înmulţi, Mollivirus Sibericum se “hrăneşte” cu nucleul celulei gazdă.

Acest comportament nu este reprezentativ şi în cazul Mimivirus sau Pithovirus care se mulţumesc cu citoplasma celulei. Din această cauză, noul mega-virus este caracterizat ca fiind “foarte agresiv.”

Cel de-al patrulea mega-virus, Pandoravirus este compus din nu mai puţin de 2.500 de gene. Descoperirea lui a ajuns pe prima pagină a revistei “Science” în 2013. Pandoravirus este văzut de mulţi ca o adevărată “Cutie a Pandorei” care, odată deschisă, poate elibera o molimă mai mortală decât oricare altă epidemie din istorie.

Jean-Michel Claverie, profesor de medicină la Universitatea Aix-Marseille şi director al laboratorului de informaţii genomice şi structurale din Marsilia, avertizează asupra riscului ca aceşti viruşi gigantici să se trezească brusc la viaţă.

“Câteva particule virale încă infecţioase pot fi suficiente, în prezenţa unei gazde sensibile, pentru revigorarea unor viruşi potenţial patogeni în regiunile arctice din ce în ce mai râvnite pentru resursele lor miniere şi petrolifere, a căror accesibilitate şi exploatare industrială sunt facilitate de schimbările climatice”, au declarat cercetătorii responsabili pentru trezirea la viaţă a periculosului virus.

Sursă