Vine sfârşitul lumii? Cercetătorii de la CERN se pregătesc să deschidă poarta către o altă dimensiune!

Să fie acesta sfârşitul lumii? Oamenii de ştiinţă de la CERN au confirmat că ziua de 28 septembrie 2015 va fi una istorică pentru ştiinţă.




Pentru cei care nu ştiu, Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a fost înfiinţată în anul 1954 în urma efortului a 12 ţări europene. CERN găzduieşte cel mai mare accelerator de particule din lume, întreaga construcţie, lungă de 17 kilometri, fiind amplasată la 175 de metri sub pământ. Acceleratorul foloseşte magneţi uriaşi (mult mai puternici decât câmpul electromagnetic al Pământului) pentru a accelera şi pentru a ciocni particulele între ele.

Dar de ce ar face oamenii de ştiinţă aşa ceva?

Primul accelerator de particule a fost construit în 1960 cu scopul de a cerceta ceea ce oamenii de ştiinţă numeau pe atunci “Particula lui Dumnezeu”, o particulă care ar putea furniza informaţii nepreţuite despre începuturile şi formarea universului.

Particula a fost descoperită abia în anul 2013 şi a primit denumirea de Bosonul Higgs, după renumitul fizician de origine scoţiană Peter Higgs. Însă, în urma unui accident norocos, cercetătorii de la CERN au mai descoperit ceva. “Naşterea” Bosonului Higgs a fost urmată de apariţia unui “univers curcubeu.” Practic, pentru 2.6 secunde, cercetătorii de la CERN au fost martorii naşterii unui univers microscopic.

Experimentul în urma căruia a fost identificată “Particula lui Dumnezeu” nu a oferit doar răspunsuri esenţiale la întrebările legate de naşterea universului, ci a reprezentat şi un uriaş pas înainte în ceea ce priveşte cercetările din jurul materiei întunecate.

Din datele pe care le avem în acest moment, universul este format din trei “straturi” de materie. Primul strat este cel al “materiei” aşa cum o percepem noi, substanţa fizică din care este compus universul. Al doilea strat este reprezentat de “anti-materie”, particule elementare, un fel de “anti-particule” la ceea ce reprezintă materia. Anti-materia nu este vizibilă cu ochiul liber, însă poate fi detectată folosind aparate speciale. Al treilea strat este reprezentat de “materia întunecată” (“dark matter”).

În teorie, “materia întunecată” este acel tip de materie care nu emană lumina şi care se presupune a exista în univers sub două forme: “materie întunecată rece” (“cold dark matter”) formată din particule care nu interacţionează între ele, şi “materie întunecată fierbinte” (“hot dark matter”) formată din particule care se mişcă haotic şi care se presupune că ar fi apărut imediat după “Big Bang”. Pe scurt, “materia întunecată” este materialul din care se presupune a fi alcătuite găurile negre, dar şi vidul cosmic.

Dar să revenim la experimentul ce va avea loc pe 28 septembrie.

Conform oamenilor de ştiinţă de la CERN, experimentul va fi, probabil, unul dintre cele mai importante experimente ştiinţifice efectuate până în prezent. Folosind datele descoperite în 2013, fizicienii de la CERN vor să genereze o “ruptură” în spaţiu, o gaură neagră de dimensiuni microscopice.

În cea mai recentă lucrare a sa, “Starmus”, fizicianul Stephen Hawking lansa un avertisment extrem de serios în legătură cu “Particula lui Dumnezeu” şi afirma că aceasta ar putea fi responsabilă, într-o bună zi, pentru distrugerea întregului univers. Hawking şi-a exprimat îngrijorarea şi în legătură cu experimentele care au loc la CERN. Fizicianul a declarat că oamenii de ştiinţă se joacă cu forţe pe care nu le înţeleg iar deschiderea unei “porţi” către o altă lume, fără să ştim ce anume va ieşi prin acea “poartă” sau ce anume va fi tras prin ea, este un lucru complet iresponsabil.

Fizicianul de origine indiană Nassim Haramein, a demonstrat acum mulţi ani, că aceste găuri negre sunt de fapt “cai” către alte dimensiuni şi alte realităţi. Dacă la acea vreme nu existau suficiente dovezi pentru a susţine aceste afirmaţii, astăzi, însuşi Hawking a confirmat teoriile lansate de Haramein şi a spus că acestea au un fundament real.

În teorie, o gaură neagră de dimensiunea unui vârf de ac ar putea “consuma” întreg Pământul. De aici probabil şi speculaţiile şi teoriile care se învârt în jurul datei de 28 septembrie. Ce se întâmplă dacă experimentul va scăpa de sub control? Ar trebui savanţii de la CERN să se “joace” cu astfel de forţe?

Şi mai îngrijorător este faptul că fizicienii de la CERN sunt perfect constienti de riscurile la care se supun, si ne supun si pe noi. Sergio Bertolucci, directorul Departamentului de Cercetare şi Calcul Ştiinţific al CERN, a declarat pentru publicaţia The Register: “Prin uşa pe care o vom deschide, ar putea intra ceva, sau am putea noi trimite ceva.”

Şi dacă tot vorbim de distrugere, ştiaţi că sigla CERN este nu este alta decât Shiva, zeiţa distrugerii şi a transformării?

Sursă