Zonele cele mai des afectate de cutremur sunt insulele japoneze, Europa de Sud și partea de vest a Americii, deoarece se situează la limita unor plăci tectonice. Cea mai cunoscută din lume este linia de falie St. Andrei, ce traversează statul California. În ultimele secole, San Francisco a fost orașul cel mai afectat de acest tip de cataclism. În orice moment oamenii se așteaptă îngroziți la un nou val de seisme.




Intensitatea acestor seisme se măsoară cu ajutorul scalei Richter, care a fost numita astfel dupa seismologul de la Californian Institute of Technology pe nume Charles Richter. Scala are de la 0 pana la 9 grade. Cel mai slab cutremur ce poate fi sesizat este de 2 grade, iar cel mai devastator poate avea o intensitate de peste 8 grade. În cursul unui astfel de cutremur se eliberează o cantitate de energie ce depășește de minimum zece ori forța și energia eliberată de bomba de la Hiroshima.

Seisme devastatoare în San Francisco

În anul 1906 pe data de 18 aprilie locuitorii orașului San Francisco au fost treziți la ora cinci dimineața de o bubuitură prelungă, înspăimântătoare, asemănătoare cu un tunet. După câteva secunde simțeau cum se mișcă pământul.

Acest cutremur s-a desfășurat în șase etape. În timpul celor mai puternice mișcări, pământul se asemăna cu marea pe timp de furtună. Nimic nu a rămas nemișcat. Acolo unde fuseseră hoteluri, restaurante, case, nu mai rămăsese nimic altceva decât un morman de cărămizi și pietre. Palace Hotel a cărui construcție a costat șapte milioane de dolari, s-a prăbușit. Printre oaspeții hotelului se afla și celebrul cântăreț de operă Enrico Caruso, care a jurat atunci că nu va mai pune piciorul în San Francisco niciodată.

La scurt timp după primele seisme, din cauza conductelor de gaz fisurate, a izbucnit un incendiu. Pagubele provocate de cutremur nici măcar nu pot fi comparate cu cele provocate de incendiu. Mai întâi focul a cuprins centrul comercial apoi s-a răspândit în tot orașul. Aproape 250.000 de persoane au rămas fără casă, iar pagubele au fost estimate la 250 milioane de dolari. Orașul de odinioară se transformase într-un imens morman de pietre. În următorii trei ani, în timp ce mii de oameni locuiau în corturi, o treime a orașului a fost reconstruită, dar de această dată fiind luate măsuri de protecție împotriva cutremurelor și a incendiilor.

Port Royal- Jamaica 1692

În anul 1692, pe data de 7 iunie, centrul comerțului cu sclavi din Jamaica, a fost distrus de un cutremur, după care a fost inundat de apă. Ziua începuse ca toate celelalte în orașul populat cu pirați, prostituate și comercianți de sclavi. Se spunea chiar că nu există oameni mai răi și mai păcătoși decât cei din Port Royal.

seisme

O consemnare a vremii despre cutremurul care a distrus Port-Royal.

În acea zi orașul a fost distrus de un cutremur ce s-a produs în trei etape. Majoritatea caselor s-au prăbușit, apoi dinspre marea calmă și albastră, a sosit un tsunami, acoperind pentru totdeauna orașul cu apă. Acolo nu au fost crutati nici măcar morții.

Un preot care a scăpat cu viață a spus:

“Imaginea orașului de după cutremur era de nedescris. Pe valuri se legănau cadavre ale oamenilor din toate clasele sociale, cutremurul a distrus și cimitirul, iar apa a scos cadavrele din morminte.”

Orașul de odinioară se odihnește acum sub apă, la intrarea în portul Kingston. Se povestește că sub apă se mai văd casele și că uneori se mai aud clopotele bisericii.

Sursa:

  • Mari catastrofe în istoria omenirii, Editura Hiparion, Cluj, 1998