Cu câteva mii de ani înainte ca Hipocrat să fi pus bazele medicinei moderne, faraonii egipteni aveau propriile lor cunoștințe medicale, uimitor de profunde, pe care le-au transmis urmașilor, inscripționate pe papirusuri. Puțini știu că în această medicină uitată a fost implicată și Cleopatra, celebra regină a Egiptului, cunoscută în istorie mai mult pentru frumusețea ei deosebită.




În vara anului 47 i.C, Cleopatra se afla la apogeul frumuseții sale. Amanta unui bărbat cu 34 de ani mai vârstnic decât ea, regina Egiptului visa la un proiect grandios, căruia i s-a raliat și Cezar: să pună temelia unei monarhii egipteano-romane. El în Europa, Cleopatra în Orient; două coroane, o singură iubire și două ambiții nemăsurate – iată imaginea acestor ființe de excepție.

Cleopatra este autoarea unui tratat de ginecologie

Cleopatra era o femeie cu totul ieșită din comun. Fără discuție frumoasă, cu o statură delicată, un nas acvilin, ușor proeminent, o gură cu buze frumos conturate, sprâncene bine trasate și ochi mari. Regina Egiptului, așa cum este ea înfățișată de istoricul Dio Cassius, era fermecătoare:

„Splendidă văzului și auzului, capabilă să cucerească inimile cele mai refractare la dragoste sau cele înghețate de vârstă. Are o dulceață extremă în voce, este tulburătoare și impulsivă, cu un simț al umorului schimbător, însă șireată și capabilă întotdeauna de o replică promptă.”

Această femeie ambițioasă, având o adevărată pasiune pentru medicină, a scris o carte cu sfaturi despre frumusețe și un veritabil tratat de ginecologie, unde sunt abordate afecțiuni specific feminine, precum și modurile de tratare a acestora. Cele două texte au dispărut, din păcate, însă unele fragmente sunt citate în operele medicilor celebri ai antichității.

Atracția suveranei pentru medicină nu este de mirare. Pătrunsă de cultura orientală – pe lângă limba maternă ea vorbea și ebraică, siriană, etiopiană – Cleopatra s-a inițiat din pură curiozitate, în medicina egipteană.

În papirusurile medicale pe care le-a scris – cel mai lung măsoara 20 de metri – ea dezvăluie formule magice, incantații către zeii cu cap de animal, moduri de preparare a remediilor și procedee chirurgicale foarte elaborate. Să nu uităm, că unul din strămoșii ei, faraonul Ptolemeu, a autorizat disecția cadavrelor umane, ceea ce explică de ce în timpuri imemoriale, medicii egipteni au beneficiat de o reputație extraordinară.

Cleopatra și rețetele sale pentru dismenoree și alte tulburări ale ciclului

Cleopatra s-a interesat în primul rând de ginecologie. Astfel, pentru dismenoree și alte afecțiuni de ciclu, regina prescrie un amestec concentrat de ceapă și vin administrat intravaginal. Maladiile vulvei, în special durerile vulvo-vaginale, erau tratate prin injecții vaginale cu un preparat din pământ de Nubia, gumă arabica, rășină de terebentină, flori de salcâm și apă, toate reduse la consistența unui pateu moale.

Este foarte posibil ca la acea vreme injecțiile să fi fost făcute cu ajutorul unui corn de bou, scobit și găurit la vârf.

Tratamentul cancerului uterin pare uimitor: deoarece în unele cazuri de acest fel „uterul bolnav miroase a carne arsă„, femeile erau vindecate cu „fumigații produse prin arderea tuturor tipurilor de carne„. În ceea ce privește contracepția, egiptenii utilizau numeroase rețete. Cea mai des folosită era preparată din excremente de crocodil amestecate cu o suspensie mucilaginoasă.

Cleopatra își prepara singură cosmeticele

Egiptenii nu cunoșteau săpunul, dar fiind adepții fideli ai igienii și frumuseții, ei foloseau cenușile de natron (carbonat natural de sodiu cristalizat), sodă, uleiuri parfumate și diferite unguente și pomezi.

Cleopatra însăși își prepara, pe baza unor rețete proprii, multe din aceste produse. Astfel, împotriva „semnelor supărătoare ale vârstei” ea prescrie semințe de fenugrec, iarbă grecească, folosită ca emolient. Folosea, de asemenea și o cremă antirid:

„(…) zdrobiți semințe de fenugrec și încălziți-le în apă. Pasta fluidă obținuta astfel se usucă la soare, se face apoi pudră și se reîncălzește în apă. Încălzirea este gata când apar la suprafață mici pete de ulei. După filtrare, acest ulei se păstrează într-un vas din care să poți lua să te ungi. Remediul s-a dovedit eficient de milioane de ori.”

Istoria a îngropat demult aceste pagini. După moartea Cleopatrei, Egiptul a devenit provincie romană. Fiul ei și al lui Cezar a fost asasinat din ordinul lui Octavian, devenit August, primul împărat roman. În ciuda întorsăturilor destinului, astăzi, lumea modernă încearcă să redescopere secretele medicinei dispărute din spatele Cleopatrei.

Surse

  • Ziarul Evenimentul Zilei, Nr. 1972, sambata, 19 decembrie 1998, Leacuri si terapii, pagina 11, articol semnat Angela Cîlțan