Prestigioasa revistă de știință „Nature” a publicat un articol care aduce o rază de speranță pentru omenire în ceea ce privește durata vieții în noul mileniu. Noutatea este o descoperire senzațională făcută de un grup de specialiști italieni și americani de la Institutul European de Oncologie din Milano. În cursul unui studiu privind producerea tumorilor, cercetătorii au descoperit întâmplător o genă care controlează procesul de îmbătrânire al organismului și deci durata vieții fiecărui individ.




Gena care controlează procesul de îmbătrânire

Această genă, pe care au numit-o „p66she„, controlează procesul de oxidare celulară, proces din care rezultă o serie de substanțe numite generic radicali liberi. Aceștia sunt principalii responsabili de îmbătrânire a celulelor organismului. Cercetătorii au demonstrat rolul acestei gene cu un experiment făcut deocamdată pe șoareci. Eliminând gena bătrâneții la un grup de șoricei s-a observat că aceștia au trăit cu 35% mai mult decat șoriceii normali. Din ceea ce s-a observat până acum, eliminarea genei nu a produs nici o tulburare, șoriceii fiind sănătoși și continuând să se reproducă normal.

Chiar dacă sunt doar la început de drum, specialiștii asigură că într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat e posibil ca oamenii să ajungă ușor la vârsta de 120 de ani luând o simplă pastilă. În acest caz, cei mai longevivi ar putea atinge o vârstă care acum pare imposibilă: 150 de ani.

Viața lungă înseamnă și mai multe boli

Starea de sănătate a populației Globului e departe de a se fi îmbunătățit în ultima sută de ani. Au apărut boli noi, microbii și paraziții au suferit mutații și au devenit rezistenți la multe medicamente. pe langâ faptul că apar din ce în ce mai frecvent bolile cronice și degenerative, specialiștii au constatat că prelungirea duratei de viață duce la înmulțirea bolilor de care poate suferi o aceeași persoană. Dr. Michael Panijel, directorul Monitoring Force Romania apreciază: „În acest fel, medicul conștiincios de azi, și mai ales cel de mâine, trăiește o situație conflictuală deosebită„.

Un studiu comparativ al bolilor acestui ultim secol a arătat ca în 1901, în întreaga lume, 41% din cazuri erau reprezentate de boli acute, în timp ce în 1990 procentul acestora a scăzut doar la zece. În schimb, bolile cronice, care în 1901 reprezentau 46% din cazuri, au ajuns în 1990 la 82%.

Medicina viitorului va trebui să țină seama de schimbarea structurii morbidității. Printre altele, vaccinurile vor trebui să acopere o gamă mai largă de virusuri și bacterii și să fie adaptate la noua structură a acestora.

Hormonul tinereții” nu te scapă de îmbătrânire

În ciuda a tot ceea ce s-a spus în această privință, nivelul de melatonină („hormonul tinereții„, produs de glanda pineală) nu scade o dată cu înaintarea în vârstă, arată specialiștii americani.




Studiile făcute pe un grup de bărbați și femei cu vârste cuprinse între 65 și 81 de ani, comparativ cu un grup de tineri între 18 și 30 de ani, au demonstrat că nivelul melatoninei era similar în ambele grupuri. Pentru că este eliberată în sânge în cursul nopții, se presupune că melatonina joacă un rol și în reglarea somnului.

„La majoritatea oamenilor sănătoși, concentrația de melatonină în sânge nu scade în timp„, spune coordonatorul studiului, doctorul Andrew Monjan. Ca urmare, adevărata cauză a procesului de îmbătrânire, trebuie căutată în altă parte.

Surse

  • Ziarul Evenimentul Zilei, Nr. 2260, 27 noiembrie 1999