Vă prezentăm astăzi o experiență stranie povestită de un american. Întâmplările l-au speriat pe protagonist, deși la un moment dat recunoaște că nu era vorba de ceva neapărat malefic.

Ne întrebăm cum de anumite spirite rămân legate de unele locuri, dacă mai au misiuni de îndeplinit și de ce nu se pot desprinde? Le este teamă? Sunt blocate? Oricum, se pare că rugăciunile și slujbele le ajută să depășească nivelul în care stagnează.

O apariție bizară

Iată și povestea cu pricina:

„Familia mea a cumpărat un penthouse când eram prin liceu. Ai mei l-au considerat un chilipir fiindcă au dat pe el cam cu 50.000 de dolari mai puțin decât făcea. S-a dovedit că proprietarul anterior fusese un producător muzical care dispăruse. Trupul lui a fost în cele din urmă gasit după câteva luni, și îmi amintesc că fusese torturat, apoi împușcat de mai multe ori. Deci ceea ce a fost cu adevărat aiurea, a fost că am cumpărat apartamentul de la mama lui, care voia doar să încheie cumva totul și să scape de el. Oricum, tatăl meu vitreg și cu mine am început să mergem zilnic să vedem ce e de făcut la apartament, dar m-am simțit întotdeauna neliniștit când eram acolo, ca și când cineva mă privea. Într-o zi, tatăl meu vitreg a coborât la mașină pentru a lua niște unelte și m-a lăsat singur în apartament.

Cum stăteam acolo de unul singur, m-am uitat în jos pe holul care comunica cu dormitorul matrimonial și, nu glumesc, am văzut o siluetă strălucitoare, albă, care a apărut dintr-o parte a camerei, s-a oprit în mijloc, s-a întors și s-a uitat drept la mine. Am înghețat! Nu era ca ceva malefic. Acea apariție bizară doar s-a uitat la mine câteva secunde a traversat camera și a dispărut. M-am speriat ca naiba și am sărit drept în lift. Rahatul ăsta s-a întâmplat fix în mijlocul zilei, a fost o apariție strălucitoare, știu ce am văzut, dar tatăl meu vitreg nu m-a crezut și a râs de mine.

Câteva zile mai târziu, în timp ce demontam niște rafturi construite într-unul din dulapurile dormitorului, am găsit un caiet care aparținea proprietarului anterior în care erau poezii si versuri de dragoste. Mama i-a spus tatălui meu să nu-l arunce, ca să i-l dăm mamei decedatului. Tatăl meu vitreg era un tip cam nasol și l-a aruncat. Fix după ce l-a aruncat, un rahat înfiorător s-a întâmplat. Luminile au început să se stingă și să se aprinda. Ferestrele s-au deschis. Acelea erau ferestre care să reziste la uragane, aveam lacăte și chei la ele. Deci era imposibil să le fi deschis vântul. Mama și cu mine am încetat să mai ajutăm la renovări, după care tatăl meu vitreg a angajat câțiva băieți pe care-i știa să vină și să termine acolo. Tipii aceștia veneau cam de departe, așa că tatăl meu vitreg le-a spus să stea în apartament pe parcursul reparațiilor.

Au stat acolo fix două zile. După aceste două zile, l-au sunat în miez de noapte pe taică-miu vitreg, erau foarte panicați, spunând că au auzit tot felul de zgomote, că au văzut umbre și că alarmele de la ceasurile lor porneau aiurea. Mama a pus piciorul în prag atunci, asa că a chemat un preot să vina să binecuvânteze apartamentul, apoi am ars salvie în întreaga casă timp de câteva zile. Am ținut geamurile deschise pentru a curăța atât interiorul cât și exteriorul apartamentului.Fazele înfiorătoare s-au oprit după aceea.




Dar câțiva ani mai târziu, am vorbit cu unul dintre băieții care trebuiau să ne renoveze apartamentul atunci și l-am întrebat ce s-a întâmplat de s-au speriat asa tare atunci, și a spus că ușile se trânteau în mijlocul nopții și au auzit cum se tot mișcau lucrurile în zona pentru spălat haine. El a spus că a fost cel mai înspăimântător rahat pe care l-a trăit vreodată și nu a vrut să mai aibă de-a face cu asta.”

Sursa:

  • https://personalghoststories.wordpress.com/