Este cunoscut în lumea ştiinţifică sub numele de „Murmurul” (The Hum), sau ca „Murmurul din Taos” (asta datorită faptului ca orăşelul Taos din New Mexico este unul dintre cele mai cunoscute locuri în care ciudatul sunet a fost raportat).

Nu există o descriere clară a sunetului, însă cei care l-au experimentat au vorbit despre „Murmurul din Taos” ca despre un sunet continuu, de o intensitate creascândă. A fost şi este în continuare auzit în diferite locaţii de pe glob, inclusiv în orasele Taos (New Mexico), Largs (Scoţia), sau Bristol (Marea Britanie).




Mărturiile celor afectaţi de sunet sunt de-a dreptul cutremurătoare. Victimele povestesc că „Murmurul din Taos” se instalează încet, în întunericul nopţii, iar odată intrat în mintea celui afectat, acesta nu va mai avea pace niciodată.

Dar ce anume generează „Murmurul din Taos” şi de ce acesta afectează doar un mic procent al populaţiei (undeva sub 2% din numărul total al populaţiei prezente în zonele cu pricină)? Acestea sunt întrebări la care oamenii de ştiinţă nu au putut răspunde, deşi „Murmurul din Taos” a fost studiat intens în ultimii 60 de ani.

Primele înregistrări ale misteriosului sunet datează de la începutul anilor 1950. Locuitorii zonelor afectate – persoane perfect normale de altfel – fără antecedente psihice, au început să se plângă de un zgomot straniu, extrem de neplăcut şi persistent. Indivizi între care nu exista nici o legatură evidentă, persoane ce locuiau la mii de kilometri depărtare unele de altele, au început să raporteze prezenţa aceluiaşi “murmur” obsesiv, neliniştitor şi extrem de enervant.

Deşi înregistrate în locaţii diferite pe glob, toate relatările celor afectaţi păreau să aibă câteva lucruri în comun:

  • „Murmurul din Taos” se aude mai puternic în spaţii închise (de exemplu în interiorul locuinţelor).
  • Sunetul este mult mai deranjant pe durata nopţii.
  • Sunetul pare să fie mult mai comun zonelor rurale, liniştite – lucru ce nu ar trebui sa ne surprindă având în vedere zgomotul constant pe care oraşele îl generează de obicei, zgomot care ar putea acoperi, într-o oarecare măsură, „Murmurul din Taos”.
  • Din momentul în care persoana aude pentru prima data „Murmurul din Taos”, aceasta nu mai poate scăpa de obsesivul zgomot. Există dovezi despre victime care au fost nevoite să se mute din zona afectată pentru a scăpa de zgomot.
  • Deşi zgomotul este auzit permanent, nici una dintre victime nu a fost capabilă sa determine sursa murmurului.

Cine poate auzi Murmurul din Taos?

Conform relatărilor, doar 2% din populaţia care locuieşte în zonele afectate de fenomen poate auzi sunetul. Conform unui studiu realizat de Geoff Leventhall (consultant Surrey, Anglia), mare parte din cei 2% predispuşi zgomotului sunt persoane între 55 şi 70 de ani.

„Murmurul” este descris că fiind foarte asemănător cu sunetul unui motor diesel sau a unui tunet la mare distanţă. Iar zgomotul i-a dus pe toţi cei care îl aud în pragul disperării.

Este mult mai rău în timpul nopţii,” relatează o persoană afectată. „Este din ce în ce mai greu să adorm pentru că aud în permanenţă acest zgomot infernal. Te chinuie, te agită, nu ţi-l mai poţi scoate din minte, iar în cele din urmă este singurul lucru la care te mai poţi gândi.

Faptul că majoritatea victimelor sunt văzute de către ceilalţi locuitori ca persoane cu probleme mentale sau dornice de atenţie, nu îi ajută deloc pe cei afectaţi de „Murmur”. Victimele se plâng în mod constant de dureri de cap, insomnie, ameţeli, stări de greaţă, şi sângerări nazale. În Anglia, cel puţin trei cazuri de sinucidere au fost asociate fenomenului.

Cele mai afectate zone

Oraşul Bristol, Anglia, a fost unul dintre primele oraşe în care „Murmurul” s-a făcut auzit. La începutul anilor 1970, aproximativ 800 de locuitori ai oraşului de coasta au început să se plângă de un sunet constant şi foarte neplăcut. La acea vreme s-a considerat că traficul aglomerat şi fabricile din zonă ce funcţionau 24 ore pe zi ar fi responsabile de zgomot.

O altă apariţie celebră a „Murmurului” a avut loc în primăvară anului 1991 în orăşelul Taos din New Mexico când mai mulţi locuitori au început să se plângă de un huruit de joasă intensitate. Echipe de cercetători de la laboratorul naţional Los Alamos al Universităţii din New Mexico au fost trimise în zona. Echipele au fost asistate şi de câţiva experţi veniţi de la prestigioasele laboratoare de cercetare Sandia. Deşi dotaţi cu aparatură de ultima generaţie, aceştia nu au putut determina sursa sunetului.




O „apariţie” mai recentă a „Murumului din Taos” a avut loc în Windsor, Ontario. Cercetătorii de la Universitatea din Windsor, împreună cu colegii lor de la Universitatea de Vest din Londra, au primit o bursă specială pentru a studia fenomenul. Toate eforturile lor au fost însă în zadar.

Investigaţii amănunţite asupra existenţei „Murmurului” au avut loc şi în zona rezidenţială Bondi, la foarte mică distanţă de oraşul Sydney, în Australia. „Ne inebuneste pe toţi – tot ceea ce poţi face este să dai drumul la muzică pentru a mai bloca din zgomot. Alţii îşi pornesc toate aparatele din casă în încercarea de a acoperi zgomotul,” a relatat pentru Daily Telegraph unul dintre rezidenţi.

De unde provine „Murmurul din Taos”?

Cea mai mare parte a cercetătorilor care au încercat de-a lungul timpului să investigheze „Murmurul din Taos” şi-au exprimat o părere clară că straniul fenomen este real, şi nu rezultatul unei isterii generale aşa cum a mai fost susţinut. De asemenea, cercetătorii au respins câteva ipoteze ce sugerau că „Murmurul din Taos” este rezultatul unor experimente secrete conduse chiar de guvernele ţărilor respective. Ipoteza unei intervenţii extraterestre a fost, de asemenea, respinsă.

Însă dacă „Murmurul din Taos” este real, iar acesta nu este cauzat de entităţi extraterestre şi nu este nici rezultatul unei conspiraţii guvernamentale bine pusă la punct, atunci care este punctul de origine al sunetului?

De-a lungul timpului au fost formulate câteva posibile ipoteze:

Echipamente industriale

Prima sursă posibiliă, şi cea mai evidentă, o reprezintă echipamentele industriale. Cu toate acestea, teoria este infirmată de faptul că foarte multe apariţii ale „Murmurului din Taos” nu au putut fi asociate cu o anumită sursă de oricine mecanică.

De exemplu, în cazul oraşului Kokomo, Indiana, de altfel o zonă foarte puternic industrializată, „Murmurul din Taos” a fost asociat iniţial cu două surse. Prima sursă era reprezentată de o undă de 36 herti ce provenea de la rezervorul de răcire al unei fabrici deţinute de Daimler Chysler. A doua posibiliă sursă a fost identificată ca fiind o undă de 10 herti generată de un compresor al Haynes Internaţional. Cu toate acestea, victimele au continuat să raporteze prezenţa straniului sunet chiar şi după ce ambele dispozitive au fost reparate.

Tinitus

Tinitusul este o boală rară reprezentată de perceperea anormală a unor zgomote (sunete) în ureche. Când tinitusul este sever şi persistă pe o perioada lungă de timp, acesta poate conduce la insomnii, la lipsa de concentrare, sau la apariţia unor tulburări de natură psihică.

Însă nici teoria tinitusului nu a rămas foarte mult în picioare deoarece această nu poate explica de ce persoanele afectate aud „Murmurul din Taos” doar în anumite locaţii. Mulţi au afirmat că sunetul este mult mai puternic în locaţii închise. Alţii au afirmat că pot auzi murmurul doar în anumite zone iar dacă părăsesc zona (oraşul) respectivă, atunci murmurul dispare. Fapt pentru care o mare parte din cei afectaţi de sunet s-au decis să se mute în alte oraşe.

Porichthys („Midshipman fish”)

Oricât de straniu ar părea, mai mulţi cercetători au încercat să atribuie „Murmurul din Taos” unei specii de peşte broască (Porichthys). Aceşti peşti nocturni emit un zumzet profund şi rezonant pentru a atrage femelele. Partea cea mai interesantă este că masculii sunt capabili să scoată aceste sunete pe toată durata nopţii.

Deşi o teorie foarte interesantă, şi care ar putea explica apariţia sunetului în unele zone, teoria nu poate explica apariţia „Murmurului din Taos” în oraşele situate la sute de kilometri de coastă.

În plus, teoria a fost demontată rapid chiar şi în unele oraşe situate la mica distanţă de apă. De exemplu, s-a crezut că sursa murmurului din zona oraşului Hythe, Hampshire, în Marea Britanie, ar fi chiar aceşti peşti. Cu toate acestea, primăria din oraş a afirmat că acest lucru este imposibil deoarece această specie de peşte nu trăieşte în apele din interiorul Marii Britanii. Mai mult decât atât, în februarie 2014, o echipă de cercetători a reuşit să înregistreze misteriosul zgomot, însă aceştia nu au putut determina şi sursa lui.

Bibliografie

  • http://www.livescience.com/43519-taos-hum.html
  • http://www.livescience.com/38427-the-hum-mystery-taos-hum.html
  • Humdinger„. The Guardian. 22 iulie 2004
  • Mystery of people who hear the hum„. New Scientist. 13 decembrie 1979. pag. 868–870
  • The Phenomenon of Low Frequency Hums„. Norfolk Tinnitus Society. 1993.
  • Leventhall, H. G. (2004). „Low frequency noise and annoyance”” Noise & Health 6(23): pag 59–72
  • http://strangesounds.org/2013/09/mysterious-hum-the-taos-hum.html
  • http://strangesounds.org/2014/09/taos-hum-elusive-hum-taos-new-mexico.html