Gerd Gigerenzer, un director de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană, susține că intuiția nu ține de „a ști răspunsul corect„, cât, mai degrabă, ține de a ințelege instinctiv ce informație este neimportantă și, prin urmare, poate fi înlăturată.




Gigerenzer, autorul cărții „Gut Feelings: The Intelligence of the Unconscious” (care s-ar traduce prin – „Trăiri viscerale: Inteligența Subconștientului„), spune că el este deopotrivă intuitiv și rațional.

Intuiția – inteligența subconștientului

În activitatea mea științifică, am presimțiri. Nu pot explica întotdeauna de ce cred că o anumită cale este calea cea corectă, dar am nevoie să cred în ea și sa merg mai departe. Am, de asemenea, capacitatea de a verifica aceste bănuieli și pot afla ce urmări au. Aceasta e partea științifică. Însă în viața particulară chiar mă bazez pe instinct. De exemplu, când am întalnit-o pe cea care avea să-mi devină soție, nu am stat să fac calcule. Și nici ea, de altfel.

De ce vă spun asta… Pentru că recent, unul dintre cititorii mei, Joy Boleda, mi-a pus o întrebare care mi-a dat de gândit:

„Ce puteți spune despre intuiție? Ea nu a fost niciodată privita ca o formă de inteligență. Credeți că cineva care are o intuiție foarte bună, are mai multă inteligență?”

Primul meu instinct referitor la această întrebare, este de a spune „da„, mai ales atunci când vorbim despre oameni care au curiozitatea de a afla lucruri noi, care își îmbogățesc în mod constant cunoștințele și care nu se sfiesc să conteste propriile ipoteze. Mai simplu spus, dacă cineva stă toată ziua în fotoliu și își ascultă intuiția, nu are prea multă relevanță, deoarece asta nu e ceva care să stimuleze inteligența. Dar dacă vă lansați într-o acțiune și începeți să-i studiați posibilitățile, atunci intuiția își intră în rol și vă spune ceea ce este sau nu important să faceți.

În unele aspecte, intuiția poate fi privită ca o cunoaștere clară a inteligenței colective. De exemplu, majoritatea siteurilor sunt organizate într-un mod intuitiv, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor pot naviga pe ele foarte ușor. Nu au nevoie de manualul de utilizare al unui site. Această abordare intuitivă s-a conturat după foarte mulți ani de haos on-line, cumva, înțelepciunea bunului simț a triat esențialul de ceea ce era de prisos.

Theo Humphries susține că designul intuitiv poate fi descris ca fiind „ușor de înțeles, fără utilizarea instrucțiunilor„. Acest lucru este valabil și atunci când un obiect are sens pentru majoritatea oamenilor, deoarece ei împărtășesc o înțelegere comună a modului de lucru cu acel obiect.

Se poate spune că eu sunt un adept al unei intuiții disciplinate. Folosiți-vă creierul, utilizați logica și argumentele, iar eu voi crede în puterea dumneavoastră intuitivă. Dar dacă o lălăiți în hamac la soare și îmi cereți să cred în intuițiile pe care le aveți, vă închid ușa și nici măcar nu va zic la revedere.

Va spun asta din proprie experiență. Cu cât fac mai multă cercetare, cu atât îmi funcționează mai bine intuiția. Albert Einstein a spus: „Mintea intuitivă este un dar sacru iar mintea rațională este un servitor credincios. Am creat o societate care onorează servitorul, dar a uitat darul.

Uneori, presiunile șefilor, ale grupului, sau chiar propria ambiție de a face lucrurile într-un anumit fel, de o anumită rigoare, pot face ca rațiunea să o ia într-o direcție greșită. În momente ca acestea, numai intuiția te poate salva. Acea senzație neplăcută care te roade, este chiar intuiția care vă spune că nu contează cât de mult vreți acel rezultat, pentru că sunteți pe o pistă greșită. Oamenii inteligenți își ascultă acel sentiment. Iar cei mai deștepți dintre noi, cei care fac uriașe salturi intelectuale, nu ar putea face asta fără să își valorifice puterea intuiției.

Sursa:

  • https://www.forbes.com/sites/brucekasanoff/2017/02/21/intuition-is-the-highest-form-of-intelligence/#feaa49e38602