Acest articol ne-a fost inspirat de unul dintre cititorii noștri care ne-a trimis un filmuleț foarte interesant, filmat la Șinca Veche, și căruia îi mulțumim pe această cale! Cu siguranță mulți dintre dumneavoastră știti de acest loc, poate chiar l-ați vizitat, și veți sări direct la filmuleț pentru a vedea despre ce fenomene paranormale este vorba. Dar pentru cei care înca nu au auzit de acest loc, vom încerca să îl descriem și să-i redăm atmosfera în câteva cuvinte.




În apropiere de Brașov, într-un sat făgărășan, turiștii vin în număr tot mai mare pentru a vedea un loc cu adevarăt bizar. Șinca Veche este un sat compact românesc din străvechea și frumoasa Țară a Făgărașului. Primele dovezi care îl atestă sunt din secolul XII. De aici se trag originile marelui istoric și filolog Gheorghe Șincai.

Scurt istoric

Acest sat a trecut printr-un moment de un dramatism aparte. În anul 1762, când la ordinul Mariei Tereza a fost înființat Regimentul I de graniță, locuitorilor satului li s-a cerut să renunțe la religia ortodoxă. Atunci s-a întâmplat un fapt uluitor care a ramas notat de istoricii vremii:

„Populația, aproape în majoritate, nevrând să primească armele de grăniceri și trecerea la uniți, decât să-și lepede credința, a preferat să se retragă în pădurea de miazăzi, pe la colibele ce le avea în diferite puncte din partea aceea. Treptat, apoi, refugiații și-au construit locuințe statornice, întemeind o nouă comunitate, sub numele de Șinca Nouă”.

Așa că în fostul sat Șinca au rămas doar patru familii de nobili români, două retragându-se și ele după o vreme, pierzând proprietățile și prerogativele nobiliare. Satul Șinca Veche a fost recolonizat cu populație românească, viața revenind la cursul firesc după câțiva zeci de ani. Mănăstirile s-au năruit rând pe rând, cu exceptia celei săpate în piatră. Numai seniorii satului mai știu că ar fi existat cândva cele patru mănăstiri din lemn, însă fără a le putea depista localizarea. Vremea s-a scurs și nimeni nu mai știe clar cine a săpat sau cine a oficiat slujbe în biserica din piatră. Au rămas doar încăperile săpate în inima stâncilor, situate într-un decor încântător și o aură de mister care atrage din ce în ce mai mulți oameni.

Misterul este sporit și de producerea unor fenomene paranormale. La Șinca Veche se vine pentru legendele din jurul acestui lăcaș săpat în piatră, care se spune ca este binecuvântat și că este un loc aparte, plin de o vibrație diferită și pozitivă. Această zonă prezintă numeroase vestigii arheologice, marea lor majoritate rămase nedezgropate. Printre enigmele acestei zone figurează această „Biserică Săpată în Piatră” sau „Templul de la Șinca Veche„.

Biserica, sau Templul este localizat pe un deal al Munților Perşani. Biserica se afla în Grota Ursitelor, fiind ascunsă de vegetația pădurii, tăinuind multe istorii nedescifrate inca de nimeni pana acum. Încă de la început vizitatorul poate simți o încărcătură spirituală aparte.

Arhitectura bisericii este una curioasă, deoarece prezintă două altare. De asemenea, este ciudat că întâlnim în aceeași incintă, inscripționate laolaltă, steaua lui David, semnul Yin și Yang, dar și un chip ce seamănă cu un dac ce poartă cușmă sau, după cum spun unii, cu Iisus. Pe lângă aceste simboluri și forma neobișnuita a bisericii, unele fenomene paranormale care se manifestă în aceste locuri i-au făcut pe cei care cred în paranormal să pretindă că acest loc are o încărcătura energetică deosebită.

fenomene paranormale

Peretele pe care sunt inscripționate steaua lui David, semnul Yin și Yang și chipul asemuit ori cu Iisus, ori cu un dac.

De pildă, în pozele sau filmările unor turiști apar sfere de lumină, altora li s-au oprit aparatele de filmat, altii au trăit senzația cum că ar mai fi cineva în încăpere. Deasupra bisericii este un turn de unde se vede cerul. Dacă stai sub acest turn și îți pui o dorință, aceasta se va îndeplini. Se spune că în apropierea sărbătorilor se aud cântece limpezi ale unui cor, însă cuvintele nu pot fi înţelese.

Fenomene paranormale semnalate la Șinca Veche

Haideti sa vedem pe larg, ce fenomene paranormale au loc aici și care sunt motivele pentru care Șinca Veche este o locație controversată:

În primul rând pentru vechimea sa, care este încadrată într-un interval „destul de larg” – între 250 și… 7000 de ani.

Originea sa: majoritatea cercetătorilor spun că ar fi o mănăstire creștin-ortodoxă. Însă entuziaștii susțin că este dacică sau chiar predacică, folosind ca argument cele câteva inscripții ne-creștine de pe unul din pereții altarului, care sunt clar simboluri din Extremul Orient… Totuși, scepticii spun că stânca, fiind fragilă, face ca acele simboluri inscripționate să nu poata fi mai vechi de câteva decenii.

Faptul că are două altare, așa cum spuneam mai sus, îi face pe unii să creadă că au fost inițial două biserici, care în timp au fost unite din cauza prăbușirii unui perete. Dar, spiritele mai fervente și idealiste sunt convinse că lăcașul nu a fost săpat de creștini, deoarece ideologia creștină nu pomenește de biserici cu două altare.

Unele fenomene paranormale care se manifestă uneori aici, de exemplu apariția în fotografii a unor sfere de lumină în fața peșterii. S-a avansat chiar ideea că aici ar fi unul din celebrele „noduri energetice” despre care se vorbește în parapsihologie.

În plus, la doar 3km, pe drumușorul ce duce la mănăstire, există un soi de amfiteatru acoperit cu iarbă și arbuști. Acest spațiu, aproape circular, este înălțat cu câțiva metri față de relieful înconjurător, măsurând aproximativ 20 de metri în diametru. În interior are un aspect care nu pare natural, deoarece conține un fel de terase, ca în interiorul unei cetăți sau asezări fortificate. Nici bătrânii satului nu își amintesc de vreo destinație ceva mai recentă a acelui loc. Încă nu se știe dacă cele două obiective aflate atât de aproape unul de celălalt ar avea vreo legatură.

Acest templu are o arhitectură fascinantă. El este perfect izolat și ascuns, parcă în mod intenționat, de ochii curioșilor. Singura legatură directă a templului cu exteriorul, este doar legătura cu cerul, făcută prin intermediul unui fel de horn tronconic. De remarcat este că acest turn sau horn care deschide privirea spre cer, nu este vizibil din exterior. Este ca o turlă de biserică ce se vede numai dinăuntru, nu și din afară. Aceste detalii duc la ideea că acest loc a fost creat așa, special pentru a favoriza concentrarea, meditația, introspecția. Cu siguranță și locația templului a fost aleasă de constructori ținând seama de anumite considerente energetice care modifică gândirea și starea de spirit umană. Nu este deplasat să credem că acest templu este o poartă către alte lumi, prin care cei din vechime ştiau cum să comunice cu „lumi superioare” sau cu fiinţe din alte dimensiuni.

fenomene paranormale

Vedere spre cerul înstelat, prin „turla” tronconică.

Într-una din încăperile mănăstirii, în locul în care pătrund razele de soare prin cupola săpată în stâncă, se spune că se împlinesc toate dorințele bune și sincere. Acest templu era numit de unii localnici „Mănăstirea Ursitelor” iar mai nou, „Templul Ursitelor„. Se spune ca momentele cele mai oportune pentru a-ți spune dorintele și pentru a te ruga ca ele să se înfăptuiască, ar fi în trei zile ale anului: de Sfântul Gheorghe, de Paști la Lăsata Secului și de Schimbarea la Față. Cu un secol în urmă, fetele de măritat și flăcăii se urcau pe dealul Pleșu, unde este săpată mănăstirea, și aruncau o roată cu paie în flăcări, cu credința că, văzând desenele făcute de foc și traseul roții, își vor afla „ursita” și se vor căsători în acel an.

Iată ce a trait în acest loc domul G. Moldovan atunci când, în 1953, era bănuit de colaborare cu Rezistența anticomunistă din Munții Făgărașului și care era căutat pentru a fi arestat. În acele momente, i-au apărut nopți la rând în vis ființe de lumină, care îi dădeau indicații despre ce să facă, pe unde să meargă și unde să se ascundă de urmăritorii securiști, care cu siguranță l-ar fi trimis în fața plutonului de execuție sau într-una din închisorile morții.

O turistă din Cluj povestește că în timpul rugăciunii în mănăstire, a văzut „un șir de ființe ca niște sfere albe, strălucitoare„, urcând spre mănăstire, și în urma lor pe mama sa, pe care nu o mai văzuse de mult timp și de care îi era foarte dor. Pe moment, nu a știut cum să interpreteze această viziune. Ajunsă acasă însă, a primit pe nepusă masă vizita mamei sale care venise s-o vadă.

Un alt gen de fenomene paranormale ar fi acela că pe fotografii sau în filmări apar uneori sfere luminoase – care în momentul fotografierii nu erau vizibile cu ochiul liber. Ele au dimensiuni diferite, cu un centru alb intens și cu margini translucide. Nu se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumină, dar ele nu fac decât să demonstreze că aici se produc într-adevăr – în anumite momente – fenomene paranormale comparabile cu cele din pădurea Baciu, de lângă Cluj.




O altă vizitatoare din Brașov relatează că, pe când se afla într-o stare de reculegere în interiorul peșterii, s-a speriat pur și simplu când a fost cuprinsă de un val orbitor de lumină apărut brusc. Acelasi gen de fenomene paranormale, dar de o intensitate mai mica, este semnalat si de localnici, care spun ca au avut percepții de acest fel, mai ales când erau copii. Atunci, ei vedeau deseori globuri de lumină care păreau însuflețite.

• Despre sacralitatea acestui loc vorbesc numeroase întamplări și fenomene paranormale. În prejma marilor sărbători religioase, unii oameni spun că aud coruri care intonează cântece de o frumusețe nelumească. Toți cei care au auzit corul acela au fost frapați de faptul că, deși muzica părea bisericească, iar cuvintele se auzeau clar, nu reușeau să rețină sensul lor. Termenii nu sunau românește și totuși nu păreau străini de limba română arhaică.

Într-o publicație mai veche, „Monitorul” de Brașov, apare un articol al unui reporter al televiziunii române, Lucian Băbeanu. În 1996, el a mers cu un grup în Mănăstirea Săpată în Stâncă. La scurt timp după ce au intrat, camera lui de filmat nu mai răspundea la comenzi. Ajuns înapoi la studiouri a vrut totuși să vizioneze înregistrările. Reporterul a fost uluit să găsească în ele imagini pe care nici el și nici ceilalți nu le văzuseră în peșteră la momentul filmării. Pe bandă apăreau sfere de lumină, care străluceau intens, iar la un moment dat apărea chiar un obiect, pe care reporterul l-a definit ca „un diamant de o mărime considerabilă„. Și pentru că aceste fenomene paranormale nu erau de ajuns de uluitoare, după o zi, înregistrările acelea bizare, cu o durată de șapte minute, au dispărut de pe bandă, apărând în schimb o siluetă înveșmântată într-o mantie închisă la culoare, iar în planul îndepărtat văzându-se „o mână luminoasă„. Această casetă a fost vizionată de mai mulți martori, la momentul respectiv.

În încheiere

De-a lungul timpului, mulți au încercat sa exploateze acest loc. Sătenii l-au apărat din răsputeri, fiind un loc încă neatins de afaceriștii puși pe căpătuială. Dacă vreți să vizitați Grota Ursitelor, vă puteți caza în casele localnicilor, aceștia primindu-i pe turiști cu bucate alese și multe povești interesante. Să sperăm că puzderia de turiști nu va face ca această zonă să-și piardă atmosfera, tainele, vibrația și să devină ceva comercial…

Mai jos puteți viziona filmulețul trimis de cititorul nostru care a specificat că filmarea cu pricina a fost realizată cu telefonul mobil. Globulețele de lumină care apar pe filmare nu erau vizibile cu ochiul liber. Ele nu provin de la particule de praf sau scântei. În incintă nu se aflau licurici sau alte insecte lucitoare, iar bâzâitul electric de fond care se aude când și când nu este de la telefon și nici de la o altă sursă sonoră aflată in templu. Acel zgomot este direct legat de sferele de lumină care apar și dispar, iar în momentul filmării nu fusese auzit cu urechea liberă.

Sursa

  • http://www.formula-as.ro/2004/619/diverse-13/enigmele-de-la-sinca-veche-5099