Coincidențele sunt o experiență divină. Sigur ați trăit și dumneavoastră asemenea experiențe. Unele pot fi plăcute, altele neplăcute, din care riscăm să formăm un tipar pentru o eventuală superstiție. Haideți să vedem cu ce coincidențe s-au confruntat și alți oameni de pe Glob. Poate ne împărtășiți și experiențele dumneavoastră într-un comentariu sau pe adresa redacției!

Un mesaj într-o cutie

În iarna lui 1933, cargoul englez Saxilby a naufragiat în timp ce traversa Atlanticul. În pofida faptului că nu a existat niciun supravieţuitor, totuşi un membru al echipajului, Joe O’Kane, a reușit să scrie un mesaj prin care îşi lua rămas bun de la fratele, sora şi logodnica lui, anunțându-i că nava pe care era îmbarcat tocmai se scufunda. El a pus mesajul într-o cutie metalică.

După trei ani de la naufragiu, pe o mică plajă din Ţara Galilor, la aproximativ 1,5 km de satul Aberavon, în apropiere de Swansea, marea a adus la mal o cutie metalică. Ea conţinea următorul mesaj:
SS Saxilby se scufundă undeva pe coasta Irlandei. Vă iubesc. Pentru surorile, fraţii şi logodnica mea, Dinah. Joe O’Kane.




Straniu, dar coincidența a făcut ca ultimele cuvinte ale acestui marinar a cărui soartă era pecetluită să ajungă fix în satul de origine al acestuia, la destinatarii de drept.

„Dosarul telepatia”

În 7 septembrie 1925, în publicația Time a fost prezentat cazul inedit al unui „straniu experiment de telepatie„. Frederick George Lee, care era un donator obișnuit de sânge al Spitalului Middlesex din Londra, susținea că el resimte o durere în braț exact în momentul în care moare una din persoanele căruia el îi donase sânge.

El a descoperit aceasta realizând un experiment: „Imediat ce voi resimţi o durere în braţ”, s-a decis el, „voi nota momentul. În acest fel sper că voi putea stabili corelaţii interesante„. Astfel, următoarea dată când a simțit o astfel de durere, el şi-a notat cu precizie ora, apoi a verificat teoria sa examinând registrele spitalului. Frederick George Lee a donat sânge de 24 de ori la Spitalul Middlesex. Șapte dintre aceşti pacienţi au murit, şi de fiecare dată în momentul în care murea persoana căruia el îi donase din sângele său, George resimțea „o durere acută în braț„. El însuși se simțea deprimat, profund mâhnit şi copleșit de boală, de fiecare dată când apăreau aceste dureri.

Acest fapt este remarcabil, pentru că în niciunul dintre aceste cazuri Lee nu a întâlnit vreun pacient pe parcursul transfuziei şi nu a fost niciodată informat de starea de sănătate a acestuia, pe care o conștientiza, însă, atunci când îi venea sfârşitul, moment în care percepea o durere ascuțită în brațul.

Acidentele repetate – pure coincidențe sau semne?

René Pérot, un inginer din Bordeaux, se afla într-o zi în vizită la nişte prieteni, când i-a fost prezentat un vârstnic de 80 de ani care își pierduse urechea dreaptă.
Este o rană din Primul Război Mondial?” a întrebat Pérot.
Nu, de fapt este vorba despre ceva bizar„, i-a răspuns bătrânul.
Sunt foarte curios ce s-a întâmplat„.
Bine„, i-a răspuns bătrânul. „Iată cum a stat treaba. Într-o zi, nevasta-mea m-a rugat să-i sparg lemne pentru foc. M-am apucat de tăiat, însă eram foarte stângaci, și la un moment dat, o așchie a sărit în aer şi mi s-a înfipt după ureche. Soţia m-a pansat, după care nu m-am mai gândit la asta. La câtva timp după aceea, când mă întorceam acasă de la cules de cartofi, cu furca pe umăr, m-am împiedicat şi am căzut în aşa fel că unul din dinţii furcii mi s-a înfipt în același loc unde mă rănise așchia. De data aceasta a fost nevoie de intervenţia doctorului. Acesta m-a tratat, dar vindecarea a durat totuşi mai mult timp. După ce rana s-a cicatrizat şi am înlăturat pansamentul, am intrat la un moment dat în cotețul găinilor, unde lăsasem o cloșcă pe ouă, iar aceasta a sărit la mine, aplicându-mi o lovitură puternică cu ciocul exact în acelaşi loc, după ureche… A fost atât de grav, încât de data aceasta, medicul a trebuit să-mi amputeze urechea!

O coincindență… titanică

În iulie 1975, familia Melkis din Dunstable, Bedford, Anglia urmărea un film despre Titanic, când un bloc de gheaţă uriaș s-a prăbuşit din peretele muntelui învecinat, trecând prin acoperișul casei. În clipa incidentului, când gheaţa a străpuns acoperișul, toată familia se afla în faţa televizorului şi trăia cu „sufletul la gură” momentul de maxim suspans al filmului, în care vaporul urma să se zdrobească de aisberg.

Mai straniu de atât…

În anul 1975, într-o localitate din insulele Bermude, un bărbat care conducea o motoretă a fost accidentat mortal de un taxi, exact la un an după ce fratele său, conducând aceeaşi motoretă, fusese accidentat mortal pe aceeaşi stradă, de către acelaşi șofer de taxi, care transporta acelaşi pasager.

Doi bebeluși, două coincidențe

Ziarul Time Magazine din octombrie 1938 a redat într-un articol pățania unui individ căruia în două momente diferite i-au căzut în braţe doi bebeluşi. În articolul respectiv se spunea că în anul 1937, Joseph Figlock, un măturător de stradă din oraşul Detroit, SUA, se plimba pe trotuar, când un copil a căzut peste el de la etajul patru al clădirii prin faţa căreia trecea. Atât el, cât şi copilul au supravieţuit, însă ambii au fost răniţi în incident.




Un an mai târziu, în timp ce Figlock îşi făcea treaba liniştit măturând strada, un alt copil a căzut peste el. Din fericire, atât Figlock, cât şi copilul au supravieţuit și de data aceasta fără răni grave.

Există un Dmnezeu al cărților

Scriitoarea americană Anne Parrish se plimba prin anticariatele din Paris prin anii 1920. La un moment dat, a găsit o carte care fusese una dintre cărţile ei favorite din copilărie. Titlul acelei cărţi era „Jack Frost şi alte povestiri„. Fiind foarte bucuroasă, ea a cumpărat cartea cea veche şi i-a arătat-o soţului ei, povestindu-i în amănunt cât de mult i-a plăcut acea carte când era mică. Soţul, curios, a vrut sa o răsfoiască şi spre uimirea celor doi soţi a descoperit următoarea notiţă ce fusese scrisă cu tuş: „ANNE PARRISH, 209 N. WEBER STREET, COLORADO SPRINGS„. Astfel, soţul a descoperit că acea carte, pe care Anne Parrish o cumpărase de la anticariat, era chiar propria ei carte.

Surse:

  • http://spirituletern.blogspot.ro/
  • http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=6339&lang=RO