Jack Spintecătorul este pseudonimul dat unui misterios criminal în serie a cărui identitate a rămas o mare necunoscută până în ziua de astăzi. În toamna anului 1888, brutalul ucigaş a terorizat districtul Whitechapel din Londra.




Pseudonimul „Jack Spintecătorul” îşi are originile într-o presupusă scrisoare trimisă de criminal poliţiei londoneze, scrisoare care avea să ajungă pe mâna reporterilor de la acea vreme. Imediat, în jurul asasinului s-a dezvoltat o adevărată încrengătură de mituri şi legende, acesta ajungând să fie unul dintre cei mai notorii criminali în serie din istorie.

Însă cât din povestea de mai jos este mit şi cât este realitate? Unde anume se termină adevărul despre „Ucigaşului din Whitechapel” şi unde începe legenda lui Jack Spintecătorul?

Londra, 1888

La jumătatea secolului XIX în Anglia au ajuns câteva zeci de mii de imigranţi irlandezi, care nu au făcut altceva decât să îngroaşe rândurile persoanelor fără adăpost din toate marile oraşe, inclusiv din capitala imperiului. Un al doilea val de imigranţi, de această dată format în pare parte din evrei, a ajuns în Londra în anul 1882. Evreii fugeau din Rusia ţaristă şi din alte regiuni ale Europei de Est.

Nu a durat mult până ce numărul mare de imigranţi a transformat Londra într-un adevărat focar de crime şi violenţe. Condiţiile de muncă în oraş s-au îngreunat, locuinţele au devenit tot mai scumpe şi mai sărăcăcioase, factori care au contribuit la naşterea unei clase sociale deosebit de săracă. Jafurile, crimele, violenţele, consumul de alcool şi droguri (în special opiu de contrabandă adus din Asia) erau la ordinea zilei. Împinse de sărăcia şi lipsa oricărei alte alternative, tot mai multe femei tinere au ales calea prostituţiei.

Conform estimărilor oficiale ale Poliţiei Metropolitane pentru luna octombrie a anului 1888, doar în cartierul Whitechapel existau 62 de bordeie şi peste 1.200 de prostituate. Problemele economice cu care se confrunta capitală Regetului Unit au fost accentuate şi de tensiunile crescânde din rândul populaţiei tot mai sărace.

Scrisoarea Dear Boss

Fragment din celebra scrisoare „Dear Boss”

Demonstranţii violente – precum cea din 13 noiembrie 1887 – au determinat Poliţia Metropolitană să intervină în forţă. Anti-semitismul, rasismul şi violenţele şi-au pus amprenta asupra cartierului Whitechapel care în scurt timp a căpătat faima unui adevărat bârlog al imoralităţii şi depravării. Ca şi cum asta nu ar fi fost de ajuns, percepţiile negative au fost accentuate şi de o serie de crime groteşti atribuite unui criminal în serie pe care poliţia l-a numit „Ucigaşul din Whitechapel” şi care ulterior avea să fie cunoscut în ziarele din întreaga ţară sub pseudonimul de „Jack Spintecătorul”.

Un factor fundamental pe care s-a clădit legenda infamului criminal a fost numărul neobişnuit de mare de agresiuni împotriva femeilor; asta deşi nu s-a putut demonstra niciodată că Jack Spintecătorul ar fi fost responsabil pentru mai mult de cinci dintre crimele înfăptuite în acea perioadă. În realitate, între 3 aprilie 1888 şi 13 februarie 1891, în Whitechapel au avut loc 11 crime separate (cunoscute în rapoartele Poliţiei Metropolitane sub numele de „Crimele din Whitechapel”).

Ucigaşul din Whitechapel

Pseudonimul de „Jack Spintecătorul” nu apare în înregistrările oficiale ale poliţiei londoneze, acesta fiind născocit, cel mai probabil, de către ziariştii de la acea vreme. De altfel, se crede că presupusele scrisori trimise de ucigaş poliţiei nu ar fi fost nimic altceva decât o simplă farsă pusă la cale de câţiva reporteri locali în goana lor după popularitate. Însă „Ucigaşul din Whitechapel” a fost cât se poate de real.



Atacurile atribuite lui Jack Spintecătorul au vizuit în special prostituatele ce îşi făceau veacul în cartierele rău famate de la periferia estică a Londrei. Odioasele sale crime au avut şi câteva elemente comune:

  • Toate atacurile au fost concentrate în zona cartierului Whitechapel.
  • Ţintele „Ucigaşului din Whitechapel” au fost doar femei.
  • Toate victimele au fost ucise cu deosebită brutalitate iar cadavrele lor au fost descoperite mutilate într-un mod grotesc.
  • Îndepărtarea organelor interne de la cel puţin trei dintre victime i-a făcut pe investigatori să creadă că ucigaşul avea cunoştinţe de chirurgie şi de anatomie umană.

În prezent există peste 100 de teorii legate de identitatea „Ucigaşului din Whitechapel”, iar întâmplările de atunci au inspirat nenumărate lucrări de ficţiune. Cu toate că opiniile experţilor variază şi nu toţi reuşesc să cadă de acord în privinţa numărului de victime care pot fi atribuite lui Jack Spintecătorul, există cinci cazuri pe care toţi experţii criminalişti le-au atribuit fără urmă de îndoială faimosului criminal.

Canonical five

Cele cinci faimoase victime cunoscute sub denumirea de „canonical five” (Mary Ann Nichols, Annie Chapman, Elizabeth Stride, Catherine Eddowes, şi Mary Jane Kelly) au fost ucise între 31 august şi 9 noiembrie 1888. Nici una dintre cele cinci crime nu a fost soluţionată iar legendele din jurul acestor atacuri s-au transformat într-un amalgam de adevăruri istorice, folclor şi pseudoistorie. Jack Spintecătorul a devenit atât de popular încât astăzi există o adevărată ştiinţă (“ripperology”) care se ocupă cu studiul şi analiza crimelor din 1888.

Mary Ann Nichols

Prima crimă, cea a lui Mary Ann Nichols, a fost săvârşită pe data de 31 august 1888, trupul femeii find descoperit câteva ore mai târziu, la 3:40 dimineaţa. Cadavrul zăcea aruncat într-un colţ întunecat de pe Buck’s Row (strada Durward în prezent) din cartierul Whitechapel. Victima avea gâtul tăiat în două locuri iar în partea inferioară a abdomenului a fost descoperită o tăietură adâncă, făcută cel mai probabil cu un cuţit cu lamă lungă.

Annie Chapman

Cea de-a două victimă, Annie Chapman, a fost descoperită în ziua de 8 septembrie, 1888, la ora 6:00 dimineaţa. Trupul femeii a fost găsit pe strada Hanbury şi prezenta răni similare cu cele ale precedentei victime, Mary Ann. În urma investigaţiilor a fost identificat un martor care a povestit că în jurul orei 5:30 dimineaţa a văzut-o pe femeie împreună cu un bărbat brunet cu „un aspect blând”. Bărbatul era îmbrăcat sărăcăcios.

Elizabeth Stride şi Catherine Eddowes

Atât Elizabeth Stride cât şi Catherine Eddowes au fost ucise în dimineaţa zilei de 30 septembrie, 1888. Dubla crimă a fost considerată destul de ciudată la acea vreme şi încă reprezintă un mister, chiar şi în ziua de astăzi.

Trupul lui Elizabeth Stride a fost găsit în jurul orei 1:00 dimineaţa lângă Dutfield’s Yard, strada Berner, din infamul cartier Whitechapel. Cauza morţii, după cum s-a stabilit ulterior, a fost o singură tăietură a arterei principale din partea stângă a gâtului. Spre deosebire de celelalte victime, trupul lui Elizabeth Stride nu mai prezenta şi alte urme de violenţă ceea ce i-a făcut pe investigatori să se întrebe dacă Jack Spintecătorul a fost autorul real al crimei.




Pentru a complica şi mai mult lucrurile, martorii care au afirmat că au văzut-o pe Elizabeth în acea noapte au oferit mărturii contradictorii. Unii au declarat că femeia era însoţită de un bărbat înalt, brunet şi bine îmbrăcat, în timp ce alţii l-au descris pe misteriosul individ că având o înfăţişare ponosită.

În final, principala teorie care a rămas a fost aceea conform căreia Jack Spintecătorul ar fi fost cumva „întrerupt” imediat după săvârşirea crimei. Criminalul s-a speriat – cel mai probabil de prezenţa altor oameni în zonă – şi a fugit de la locul crimei înainte de a-şi terminat „opera”.

În schimb, trupul celei de-a doua victime din acea zi, Catherine Eddowes, prezenta toate urmele unui atac deosebit de violent – posibil o descărcare de furie rezultată ca urmare a atacului semi-eşuat din aceeaşi seară. În urma autopsiei s-a descoperit că rinichiul stâng, dar şi o bună parte din uter, fuseseră îndepărtate de către criminal.

Un localnic, Joseph Lawende, care trecuse prin zonă împreună cu câţiva prieteni la scurt timp după crimă, a declarat că a văzut-o pe Catherine Eddowes împreună cu un bărbat înalt, cu aspect neîngrijit.

Mary Jane Kelly

Ultima victimă din grupul „cannonical five”, Mary Jane Kelly, a fost găsită în data de 9 noiembrie 1888 la ora 10:45 dimineaţa în camera sărăcăcioasă în care locuia. Cadavrul femeii fusese mutilat într-un mod grotesc. Majoritatea organelor interne fuseseră îndepărtate. Inima lipsea si ea.

Felul în care Mary Jane fusese omorâtă le-a arătat investigatorilor o oarecare evoluţie în profilul criminalului, pornind de la prima victimă care nu prezenţa decât slabe urme de violenţă şi terminând cu Mary Jane al cărui trup fusese mutilat într-un mod care i-a îngrozit până şi pe cei mai experimentaţi membrii ai Poliţiei Metropolitane.

Cine a fost Jack Spintecătorul?

Mary Jane Kelly a fost ultima victimă confirmată a celebrului criminal şi se presupune că seria de crime a fost întreruptă brusc fie de moartea criminalului, fie de plecarea acestuia din Londra.

În ceea ce priveşte identitatea lui Jack Spintecătorul, Poliţia Metropolitană a avut câţiva suspecţi la acea perioada, însă detectivii nu au putut dovedi implicarea nici unuia dintre ei în oribilele crime.

Montague John Druitt (15 august 1857 – decembrie 1888)

Montague John Druitt

Montague John Druitt (15 august 1857 – decembrie 1888)

Primul suspect al Poliţiei Metropolitate, Montague John Druitt, a lucrat ca profesor suplinitor la Blackheath, Londra. Pe 31 decembrie 1888, trupul acestuia a fost găsit plutind în Tamisa. Conform autopsiei, moartea profesorului a survenit la începutul lunii decembrie, la scurt timp după ce trupul lui Mary Jane a fost descoperit de autorităţi. Strania coincidenţă l-a determinat pe Sir Melville Macnaghten, adjunct în cadrul Poliţiei Metropolitane, să-l considere pe Druitt ca fiind unul dintre principalii suspecţi.

Mai târziu s-a descoperit că Druitt provenea dintr-o familie cu antecedente medicale, atât bunica cât şi mama acestuia suferind de grave probleme mintale. Acest detaliu i-a făcut pe investigatori să creadă că şi Druitt suferise de probleme similare, însă teoria lor nu a putut fi dovedită.

Deşi a fost unul dintre principalii suspecţi, investigaţiile moderne par să-l disculpe pe Druitt. În primul rând, acesta nu corespundea descrierii oferite de cei mai mulţi martori care au vorbit despre un bărbat înalt, Druitt neavând statura necesară. În al doilea rând, acesta nu dispunea de cunoştinţe de anatomie umană, cunoştinţe pe care adevăratul criminal le avea fără urmă de îndoială.

În ultimul rând, Druitt locuia la o distanţă considerabilă de cartierul Whitechapel, iar conform dovezilor strânse de poliţie, Jack Spintecătorul trebuia să fie un rezident al infamului cartier.

Seweryn Antonowicz Kłosowski (alias George Chapman, 14 decembrie 1865 – 7 aprilie 1903)

George Chapman

George Chapman (14 decembrie 1865 – 7 aprilie 1903)

Născut în Polonia, Kłosowski a emigrat în Marea Britanie în 1888, cu puţin timp înainte ca prima victimă a lui Jack Spintecătorul să fie descoperită.

Între anii 1893 şi 1984, Kłosowski şi-a schimbat numele în Chapman (fără nici o legătură cu Annie Chapman). Acesta a devenit cunoscut sub pseudonimul “ucigaşul din târg” după ce şi-a otrăvit trei dintre soţii. Chapman a locuit în cartierul Whitechapel unde a profesat ca frizer sub numele Ludwig Schloski.

Conform cercetărilor întreprinse de H. L. Adam, care în anul 1930 a fost autorul unei lucrări ce analiza crimele săvârşite de Chapman, acesta a fost principalul suspect al inspectorului de poliţie Frederick Abberline. Cu toate acestea, dovezile care să-l lege pe Chapman de crimele lui Jack Spintecătorul au lipsit cu desăvârşire. Mai mult decât atât, conform specialiştilor Poliţiei Metropolitate, modul de operare al lui Chapman nu corespundea cu cel al lui Jack Spintecătorul. Chapman şi-a otrăvit soţiile, în timp ce faimosul criminal şi-a ucis victimele într-un mod deosebit de brutal.

Aaron Kosminski (11 septembrie 1865 – 24 martie 1919)

Aaron Kosminski

Aaron Kosminski (11 septembrie 1865 – 24 martie 1919)

Kosminski – evreu născut în Polonia – a fost internat în ospiciul Colney Hatch în anul 1891 şi a fost principalul suspect al lui Şir Melville Macnaghten şi al inspectorului şef Donald Swanson care în memorandumul său din 1894 a afirmat că Kosminski ar fost identificat pozitiv că fiind adevăratul Jack Spintecătorul. Din nefericire, poliţia nu l-a putut incrimina deoarece singurul martor a fost un evreu care a refuzat să depună mărturie împotriva unui conaţional de-al sau.

Unii autori consideră raportul inspectorului şef Swanson că fiind real însă există şi voci care afirmă că, în realitate, nu există nici o dovadă conform căreia Jack Spintecătorul ar fi fost identificat de vreun martor.

Kosminski a locuit o bună bucată de vreme în Whitechapel, înainte de a fi internat în azil. Acolo însă Kosminski nu a creat probleme deosebite, acesta fiind diagnosticat cu halucinaţii auditive, o teamă nenaturală de a fi hrănit de alţi oameni, o ignorare totală a igienei personale (accentuată de refuzul categoric de a se spală) şi comportament agresiv şi autodistructiv faţă de propria persoană.

John Douglas, agent FBI, a descris personalitatea lui Kosminski în cartea să “The Cases that Haunt Us” (“Cazurile care ne bântuie”). Douglas a stabilit că, dacă Kosminski ar fi fost într-adevăr Jack Spintecătorul, atunci acesta şi-ar fi mărturisit, fără doar şi poate, crimele celorlalţi pacienţi internaţi în azil. Însă nu există nici un document care să confirme acest lucru.

În anul 2014 a mai existat o încercare de a-l lega pe Kosminski de numele Jack Spintecătorul atunci când o echipa de investigatori a analizat o eşarfă care ar fi aparţinut uneia dintre victime (Catherine Eddowes). Membrii echipei au declarat atunci că atât amprentele cât şi ADN-ul lui Kosminski au fost identificate pe bucată de pânză, însă mai mulţi experţi – inclusiv profesorul Şir Alec Jeffreys (inventatorul procesului de amprentare genetică) – au respins concluziile că fiind incorecte.

Misterul celui mai notoriu criminal în serie din istorie

Cei care s-au ocupat de cazul lui Jack Spintecătorul au avut în total peste 50 de suspecţi însă implicarea nici unuia dintre aceştia nu a putut fi dovedită.

Caracterizat de modul sau de operare deosebit de brutal, Jack Spintecătorul rămâne în continuare un mare mister, deşi investigaţiile în cazul sau nu au încetat niciodată. Cel mai cunoscut criminal în serie din istorie continuă să fascineze şi să inspire nenumărate române şi filme poliţiste. De altfel, până şi celebrul detectiv Sherlock Holmes al legendarului autor Şir Arthur Conan Doyle s-a “confruntat” cu mitul lui Jack Spintecătorul.

Bibliografie

  • Evans şi Skinner – „Jack the Ripper: Letters from Hell” ; raportul oficial al poliţiei din data de 25 octombrie 1888.
  • John Marriott – „The Imaginative Geography of the Whitechapel murders”
  • http://www.jack-the-ripper.org/
  • http://www.casebook.org/intro.html
  • http://www.biography.com/people/jack-the-ripper-9351486#jack-the-ripper
  • http://www.dailymail.co.uk/news/article-2746321/Jack-Ripper-unmasked-How-amateur-sleuth-used-DNA-breakthrough-identify-Britains-notorious-criminal-126-years-string-terrible-murders.html
  • http://www.express.co.uk/news/weird/431148/Jack-the-Ripper-mystery-solved-by-top-detective-after-125-years