Tamam Shud mai este cunoscut şi drept una dintre cele mai mari mistere criminalistice din istorie. Cazurile în care o persoană dispare în mod misterios nu mai sunt, din păcate, ceva ieşit din comun. Însă ce se întâmplă atunci când un individ apare de nicăieri iar identitatea lui rămâne un mare semn de întrebare chiar şi după mai bine de 65 de ani de investigaţii?

Straniul caz „Tamam Shud” este unul dintre aceste mistere. Considerat ca fiind unul dintre cele mai mari enigme criminalistice din istorie, „Misterul bărbatului din Somerton” (aşa cum cazul „Tamam Shud” mai este cunoscut) a reuşit să pună în dificultate două generaţii de detectivi iar multe întrebări fundamentale au rămas fără răspuns şi în ziua de astăzi. Cine a fost victima? De ce a fost ucis bărbatul? Care este arma crimei? Ce se ascunde în spatele codului descoperit de investigatori?

Misterul bărbatului din Somerton

Despre „Tamam Shud” s-au scris romane întregi, s-au întocmit mii de pagini de documentaţie şi s-au făcut nenumărate cercetări şi analize. Însă toate aceste speculaţii şi întrebări fără răspuns nu au făcut altceva decât să intrige şi mai mult opinia publică.

Dar să începem cu începutul.

La data de 1 decembrie 1948, la ora 6:30 dimineaţa, cadavrul unui bărbat în vârstă de aproximativ 40-45 de ani a fost descoperit în Somerton, Glenelg, Australia. Victima nu avea asupra ei nici un fel de act de identitate, dar poliţia a găsit într-un buzunar secret din pantalonii acesteia o bucată de hârtie pe care erau tipărite două cuvinte: „Tamam Shud”. În persana veche textul se poate traduce ca „terminat” sau „sfârşit„. Mai târziu s-a dovedit că acel bilet provenea dintr-o copie extrem de rară a cărţii „Rubaiyat of Omar Khayyam,” o colecţie de poezii şi poeme atribuite lui Omar Khayyám (1048 – 1131), poet, matematician, astronom şi filosof persan.




Considerat unul dintre „cele mai mari mistere din Australia”, cazul a fost extrem de mediatizat la acea vreme şi a dus la multe speculaţii în presă legate de identitatea victimei, evenimentele ce au condus la moartea acesteia, dar şi posibila cauză a morţii. Ceea ce părea a fi un cod secret, dar şi faptul că poliţia nu a putut stabili o cauză a morţii concludentă, nu au făcut decât să accentueze interestul public pentru caz.

Omul care nu există

Misterul din jurul bărbatului neidentificat din Somerton s-a adâncit şi mai mult după ce autopsia nu a reuşit să stabilească cauza exactă morţii iar eforturile poliţiei locale (ajutaţi şi de către colegii lor de la Scotland Yard) s-au dovedit inutile în stabilirea identităţii victimei.

Tamam Shud - barbatul misterios

Fotografia realizată de poliţie în 1948

Principala cauză a decesului stipulată în timpul investigaţiei (dar şi după terminarea acesteia) a fost otrăvirea. Cu toate acestea, raportul toxicologic nu a scos la iveală nici o substanţă străină în corpul victimei. În plus, conform raportului medicului legist, misteriosul bărbat se afla într-o stare perfectă de sănătate la momentul decesului.

Alte intrebari fără raspuns apar la şase săptămâni de la descoperirea cadavrului, când o valiză din piele de culoare maro, ce se presupune ca ar fi aparţinut victimei, a fost găsită în gara Adelaide, la mică distanţă de Somerton. Cercetările au arătat că valiza a fost plasată acolo în jurul orei 11 dimineaţa, în ziua precedentă crimei.

Deşi investigatorii au sperat că valiza le v-a oferi noi piste, sau cel puţin noi indicii cu privire la identitatea victimei, aceştia nu au găsit în ea decât câteva haine etichetate cu „Kean”, „Keane” şi „T. Keane” (însă nici un purtător al acestor nume nu fusese dat dispărut în perioada respectivă) şi câteva obiecte de uz personal.

Tamam Shud

Văzând că toate încercările de a determina identitatea misterioasei victime au eşuat, detectivii au încercat o nouă abordare a cazului, concentrându-se mai mult pe bileţelul găsit în buzunarul secret din pantalonii victimei.

În 1948, „Rubaiyat of Omar Khayyam” era o culegere de poezii şi poeme extrem de populară, iar acest lucru i-a ajutat enorm pe oamenii legii care au făcut rapid legătura între textul găsit pe bilet şi carte. Însă surprinzător a fost faptul că bucata de hârtie nu provenea dintr-un exemplar oarecare al „Rubaiyat of Omar Khayyam” ci provenea dintr-un exemplar extrem de rar al cărţii.

Tamam Shud

Biletul găsit în buzunarul secret

Poliţia a trimis o poză a fragmentului de text către toate ziarele din ţară în speranţa că cineva le va putea furniza mai multe informaţii. Şi spre norocul lor, aşa s-a şi întâmplat. La scurt timp, un bărbat (al cărui nume nu a fost făcut public) a predat un exemplar din „Rubaiyat of Omar Khayyam” pe care, potrivit spuselor sale, l-a găsit pe bancheta din spate a maşinii pe care o parcase la mică distanţă de locul în care a fost găsit cadavrul bărbatului misterios. Martorul a susţinut că nu a făcut legătura între cartea pe care o găsise şi caz, decât după ce a văzut la televizor fotografia trimisă de poliţie.

După o atentă examinare a lucrării, criminaliştii au descoperit, ceea ce părea a fi, un cod straniu imprimat pe ultima pagină:

WRGOABABD
MLIAOI
WTBIMPANETP
MLIABOAIAQC
ITTMTSAMSTGAB

Tot pe ultima pagină s-a descoperit şi un număr de telefon (X3239) ce s-a dovedit a-i aparţine unei asistente medicale pe nume Jessica Ellen Thomson.




Aceasta a negat orice implicare în caz şi a susţinut că nu are nici o idee în legătură cu identitatea victimei. Cu toate acestea, conform notelor lăsate în dosar de către detectivi, asistenta a continuat să rămână unul dintre cei mai importanţi suspecţi în dosar. Unul dintre investigatori a scris:

„[…] aceasta (i.e Jessica Ellen Thompson) nu a dat dovadă de deschidere în faţa întrebărilor noastre. Comportamentul suspectei pare să dovedească că ea cunoaşte mai multe decât vrea să arate. În momentul în care i-am arătat bustul din ipsos, suspecta a părut a fi la un pas de a leşina.”

Cu toate acestea, orice încercare a poliţiei de a găsi o legătură între victimă şi asistentă s-a dovedit a fi în zadar. Tot ce s-a putut obţine a fost o declaraţie cum că Jessica i-a oferit un exemplar similar din „Rubaiyat of Omar Khayyam” unui bărbat pe nume Alfred Boxall. Curând s-a dovedit că Alfred Boxall era în viaţă, sănătos şi locuia în micul orăşel Maroubra. Acesta nu avea cunoştinţă de caz şi a putut dovedi, fără urmă de îndoială, că la momentul crimei se afla la sute de kilometrii distanţă de Somerton.

Misterul se adânceşte

În 1949, trupul bărbatului neidentificat a fost înmormântat în cimitirul West Terrace din Adelaide. În mod straniu, la câţiva ani după înmormântare, la mormânt, au început să apară flori proaspete. Poliţia a interogat câteva persoane care au fost văzute în zonă, însă nici una nu a recunoscut vreo legătură cu victima. Câţiva martori au afirmat însă că au zărit aceeaşi femeie, în câteva ocazii, în zona mormântului.

Cazul a rămas deschis timp de mai bine de 10 ani. Pe 22 noiembrie 1959, un deţinut pe nume E. B. Collins a declarat că ar cunoaşte identitatea bărbatului, însă nu a putut oferi nici o dovadă în acest sens.

Tamam Shud - cod secret

Codul secret rămas şi astăzi nedescifrat

În ceea ce priveşte codul găsit pe ultima pagină din :Rubaiyat of Omar Khayyam,: numeroşi matematicieni, astrologi, astronomi şi chiar şi personal calificat al serviciilor de spionaj militar şi naval au încercat să-l descifreze, însă fără succes. În 2004, Gerry Feltus (fost detectiv) a sugerat că ultima linie din cod „ITTMTSAMSTGAB” ar putea însemna „It’s Time To Move To South Australia Moseley Street …” (Este Timpul Să Mă Mut Pe Str. Moseley, South Australia), aceeaşi stradă pe care a locuit şi Jessica Ellen Thompson la momentul investigaţiei.

Citeşte şi „Cine a fost Jack Spintecătorul?”

În noiembrie 2013, Kate Thomson, fiica Jessicai şi a lui Prosper Thomson, a declarat în timpul unei emisiuni TV că mama ei ştia mai multe despre omul misterios decât spusese poliţiştilor. Kate a afirmat că, în timpul unei discuţii avute cu mama sa, aceasta i-ar fi spus că investigaţia poliţiei “îi depăşeşte cu mult” iar identitatea „Bărbatului din Somerton” ar fi de fapt cunoscută, însă la un nivel mult mai mare.

Kate Thomson nu a putut oferi nici o dovadă care să sprijine aceaste teorii.

Caz clasat?

În multe feluri, „Tamam Shud” este un caz perfect de posibilă crimă (şi spunem „posibilă crimă” deoarece medicul legist nu a putut demonstra existenţa otrăvii în organismul victimei), de fapt este o crimă atât de perfectă încât mulţi au propus ipoteza sinuciderii. Însă dovezile găsite la faţa locului contrazic ipoteza unei sinucideri. Cadavrul prezenta urme accentuate de lividitate pe partea din spate a capului (deşi victima a fost găsită rezemată de faleză), lucru ce nu poate fi explicat decât dacă trupul ar fi stat o bună perioada de timp întins, pe spate. Dovezile par să indice spre faptul că victima a fost mutată şi aşezată lângă faleză.

Cine a făcut acest lucru şi de ce, rămâne un mister. Un mister rămâne şi identitatea victimei deşi poliţia Australiană şi-a extins căutările la nivel mondial, colaborând cu colegii lor din mai multe ţări.

Deşi o posibilă soluţionare a cazului nu este de neconceput, aceasta este, totuşi, extrem de improbabilă, ceea ce poate face „Tamam Shud” unul dintre puţinele mistere criminalistice care să rămână în picioare după atâta timp.

Bibliografie